Deși PSD și PNL nu recunosc deschis deocamdată, ține de domeniul logicii politice că PSD și PNL vor merge mai departe împreună, spre alegerile parlamentare și prezidențiale.
Nu ar fi avut niciun sens să faci liste comune doar la europarlamentare și, parțial, la locale, pentru ca apoi să intri într-o luptă pe viață și pe moarte la prezidențiale și parlamentare.
După cum ambele partide știu foarte bine că este imposibil ca doi adversari în alegeri să guverneze împreună cât de cât coerent. Și cum consemnul este “stabilitate”, e clar că ea nu poate fi obținută în condiții de rivalitate electorală majoră.
Așadar, deși scorul listei comune ar putea fi mai mic decât cel al listelor separate, practic eliminarea riscurilor pentru coaliție primează.
Deci este clar că formula comună va fi păstrată, rămâne de văzut doar cu ce proporții și ce candidat la prezidențiale. Dacă va fi tot un independent pe model Cîrstoiu, dacă va fi unul dintre președinții celor două partide, vom vedea.
În mod cert, formulele din 9 iunie au și o valoare de test, în perspectiva sezonului electoral de toamnă-iarnă.
Mizele împărțelii
Florin Roman, coordonatorul campaniei PNL la locale, spunea că dacă pe 9 iunie votul pentru consiliile județene va fi echilibrat, alegerile din toamnă ar putea însemna o bătălie dreapta versus stânga. Adică PNL versus PSD, pentru că discuția despre ideologie în România este ridicolă.
Greu de crezut că va fi un scor echilibrat, având în vedere starea destul de proastă în care se află PNL în cele mai multe dintre județe, cu excepția unor fiefuri electorale. Iar exodul primarilor liberali către PSD nu face decât să accentueze această evoluție.
Dar și să se întâmple vreo minune, imperativul stabilității va învinge orice alt argument politic, după cum spuneam. Deci relevanța scorurilor politice din 9 iunie va fi în perspectiva împărțirii locurilor eligibile pe liste.
Liberalii știu probabil foarte bine că PSD nu va fi la fel de generos în toamnă, cum a fost la europarlamentare. Și asta dintr-un motiv foarte simplu: în Parlament e cheia.
Sigur că președintele propune premierul, dar cea care îl investește sau nu e majoritatea parlamentară. Iar odată învestit, ea este singura care îl poate demite. Iar între învestire și demitere, la premier e cea mai mare putere pentru că la el sunt banii.
După cum spunea la Europa FM Adriana Săftoiu, fost consilier prezidențial, puterile reale ale președintelui sunt mult supraevaluate.
Deci scopul PSD nu poate fi decât acela de a-și consolida pozițiile pentru a fi sigur că va domina viitoarea guvernare și, la o adică, prin transferuri ulterioare va putea chiar să se debaraseze de liberali dacă devin cumva incomozi.
Dacă scorul politic al liberalilor la consiliile județene va fi slab și, cum spuneam, nu prea există premise să fie bun, vor fi nevoiți să se mulțumească cu o împărțeală deloc avantajoasă a locurilor.
Probabil acesta și este motivul pentru care Florin Roman a lansat mesajul de mobilizare.
Este construcția PSD-PNL una nedemocratică?
În sine, nu. Până la urmă, este o ofertă electorală pe care alegătorii o pot valida sau o pot respinge.
Nedemocratice sunt alte lucruri. În primul rând, felul în care presa este mituită cu bani de la buget din subvenţiile uriașe primite de partidele politice.
Nedemocratic este că atât Puterea, cât și Opoziția sunt destul de puțin relevante pentru electoratul român, mai degrabă demobilizat, cu excepția unor momente trecătoare de furie, astfel încât bătălia se dă, mai mult, între două tipuri de electorate captive: al Puterii, care aruncă firimitura, pe de-o parte, și al Opoziției, care să fie înghițită ca o broască doar pentru că e ceva mai bună.
Cu cât mai bună e uneori greu de spus, de exemplu, atunci când trebuie să faci diferența dintre Antonel Tănase, mâna dreaptă a lui Ludovic Orban de la Ministerul Transporturilor la Palatul Victoria, și Marian Neacșu, mâna dreaptă a lui Marcel Ciolacu.
Avem captivii firimiturii și captivii răului mai mic, în rest o mare masă, care fie nu mai are niciun interes pentru alegeri, fie se lasă păcălită de himere populiste, cu consistența unor bule de săpun.