Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului a deschis, dincolo de disputa geopolitică și militară, și o dezbatere rară în spațiul public american: poate fi acest conflict considerat un „război drept”?
Analiza este făcută de CNN prin prisma teologiei catolice și a divergenței tot mai vizibile dintre Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea.
Fără a relua toate episoadele disputei dintre Trump și papă, ideea centrală este că cei doi se află în dezacord inclusiv asupra modului în care poate fi justificat moral un război.
Papa a vorbit despre limitele morale ale folosirii forței și despre faptul că Dumnezeu nu ascultă rugăciunile celor care pornesc războaie, în timp ce lideri ai administrației Trump au invocat teoria tradițională a „războiului drept” pentru a apăra campania militară împotriva Iranului.
- Papa Leon al XIV-lea, mesaj dur împotriva logicii forței și a „iluziilor de atotputernicie”: „Destul cu războiul!”
- Papa pare să critice administrația Trump: Dumnezeu nu ascultă rugăciunile celor care au „mâinile pline de sânge”
- Papa Leon reacționează după criticile lui Trump: Dumnezeu nu e de partea agresorilor mândri. Democrația e în pericol, dacă nu e ancorată în valori morale solide
- Donald Trump îl atacă pe papa Leon și îl acuză că susține programul de înarmare nucleară iranian. Replica Suveranului Pontif
JD Vance: Papa invită la o discuție, dar nu are ultimul cuvânt
Vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism, a spus că apreciază faptul că papa este un avocat al păcii și că vorbește despre război și pace, pentru că acest lucru „invită la o dezbatere”. Dar Vance a mers mai departe și a sugerat că pontiful ar trebui să fie atent atunci când vorbește despre teologie.
- Trump trimite noi săgeți către papa Leon, iar catolicul JD Vance îi dă lecții de teologie cu naziști
El s-a întrebat dacă Dumnezeu nu poate fi niciodată de partea celor care folosesc sabia, invocând exemple precum eliberarea Franței de sub naziști sau eliberarea lagărelor naziste. În opinia lui, tradiția creștină are de peste o mie de ani o teorie a „războiului drept”, chiar dacă pot exista dezacorduri când se pune problema dacă un conflict concret intră sau nu în această categorie.
Comentariul a fost criticat, mai ales partea în care vicepreședintele părea să îi explice papei cum ar trebui să vorbească despre teologie.
CNN observă însă că această idee trebuie văzută în contextul mai larg al argumentului lui Vance: nu respingerea rolului moral al Bisericii, ci încercarea de a legitima războiul printr-o tradiție teologică veche, care merge până la Sfântul Augustin.
Or, Papa Leon al XIV-lea aparține ordinului augustinian, deci este familiarizat direct cu această tradiție.
Și alți republicani folosesc aceeași argumentație
Nu doar Vance a mers pe această linie. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a sugerat și el că războiul cu Iranul poate fi văzut ca un „război drept”, spunând că doctrina este una bine stabilită în teologia creștină.
În contrapondere, Conferința Episcopilor Catolici din SUA a intervenit public pentru a clarifica sensul spuselor papei. Episcopii au amintit că, de peste o mie de ani, teoria războiului drept include o condiție esențială: o națiune poate ridica sabia doar în legitimă apărare și numai după ce toate eforturile de pace au eșuat.
Cu alte cuvinte, simpla existență a unei doctrine a războiului drept nu înseamnă că orice război poate fi justificat. Iar în interpretarea dată de episcopii americani, exact aici apare problema conflictului cu Iranul.
Problema centrală: a fost sau nu un război de autoapărare?
CNN notează că administrația Trump nu a prezentat conflictul în cheie defensivă, dimpotrivă. Pentagonul și-a asumat chiar simbolic o retorică de tip ofensiv, iar Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au spus că această schimbare trimite la o epocă în care America „câștiga războaie”.
Această repoziționare este importantă și teologic, pentru că doctrina catolică a războiului drept pornește de la ideea de apărare legitimă, nu de la afirmarea unei puteri ofensive. Iar episcopii americani au insistat tocmai pe această distincție: pentru ca un război să fie drept, el trebuie să fie o reacție împotriva unui agresor care duce efectiv război.
„Proporționalitatea”, o altă condiție-cheie
Un alt principiu central invocat de Vatican este cel al proporționalității: distrugerea produsă de acțiunea militară nu trebuie să fie mai mare decât binele urmărit prin acea acțiune.
Cardinalul Blase Cupich, arhiepiscop de Chicago, a spus la CNN că a fost șocant să audă comparația făcută de Vance între implicarea SUA în al Doilea Război Mondial și războiul purtat azi împotriva Iranului. Pentru Cupich, conflictul actual este mai degrabă un „război ales”, nu unul inevitabil.
Întrebat direct dacă războiul împotriva Iranului este un „război drept”, Cupich a răspuns fără ezitare: „Nu, nu este drept.”
Testul în patru puncte al doctrinei catolice
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a trimis, în sprijinul poziției sale, la fragmente din Catehismul Bisericii Catolice despre „apărarea păcii”, unde sunt enumerate cele patru condiții pentru o apărare militară legitimă:
- răul provocat de agresor trebuie să fie grav, durabil și cert;
- toate celelalte mijloace de a-l opri trebuie să se fi dovedit imposibile sau ineficiente;
- trebuie să existe șanse serioase de succes;
- folosirea armelor nu trebuie să producă rele și dezordini mai mari decât răul care trebuie eliminat.
CNN observă că tocmai ultimele două condiții devin decisive într-o epocă a armelor moderne și a riscului de distrugere masivă.
Războiul modern pune teoria sub o presiune uriașă
Cardinalul Cupich a arătat că armele moderne afectează societăți întregi și pun în pericol civilii în moduri dramatice. În plus, el a acuzat administrația Trump că nu a fost clară în privința obiectivului final al războiului.
Pe de o parte, justificarea repetată cel mai des de Casa Albă este aceea că războiul ar avea scopul de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară. Pe de altă parte, Iranul a susținut constant că programul său nuclear are scop pașnic, pentru producerea de energie.
Pentru CNN, tocmai această neclaritate a scopului final slăbește și mai mult argumentul că ne-am afla în fața unui război care îndeplinește criteriile clasice de legitimitate morală.
Un contrast cu discursul lui Obama despre pace și război
CNN amintește și de discursul rostit de Barack Obama la Oslo, când a primit Premiul Nobel pentru Pace, în primul an al mandatului său. Obama vorbea atunci despre ordinea internațională, despre legile războiului și despre limitele morale ale folosirii forței - concepte pe care Trump și Hegseth le-au tratat adesea cu ostilitate sau dispreț.
Obama avertiza atunci că niciun „război sfânt” nu poate fi un război drept, pentru că, dacă cineva crede că execută voia divină, tentația este să renunțe la orice limită: să nu mai protejeze civili, medici sau lucrători umanitari și să transforme religia într-o justificare pentru violență fără limite.
CNN observă și ironia istorică: deși Obama a primit Nobelul pentru Pace și tot el a folosit forța militară americană în mandat, în relația cu Iranul nu a ales războiul, ci un acord menit să limiteze programul nuclear iranian.
O dezbatere morală care abia începe
Analiza CNN arată că disputa dintre Trump și Papa Leon al XIV-lea nu este doar una de ton sau de influență publică. În spatele ei se află o întrebare mult mai adâncă: poate fi justificat moral războiul împotriva Iranului în termenii tradiționali ai teoriei creștine a „războiului drept”?
Pentru administrația Trump și pentru o parte a dreptei religioase americane, răspunsul tinde să fie afirmativ. Pentru Vatican și pentru o parte importantă a ierarhiei catolice americane, răspunsul este mult mai rezervat, iar în unele cazuri, direct negativ.