Premierul Ilie Bolojan a reușit să treacă prin guvern al doilea pachet de austeritate, cu noi majorări de taxe și impozite. El amână însă reducerea posturilor din administrația publică locală și centrală.
Partidele din arcul de guvernământ nu au fost de acord cu măsurile radicale pe care vrea să le aplice prim-ministrul în administrație, așa că proiectul privind administrația publică a fost amânat pentru duminică.
Liderii formațiunilor tradiționale se tem că primarii lor nu-i vor mai ajuta la alegerile următoare dacă guvernul din care fac parte va reduce cu 25% dintre posturile administrative. Ar fi vorba în total de 40.000 de locuri de muncă din care 30.000 aflate în organigramele administrației locale, 6.000 de la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și circa 4.000 de la Poliția Locală.
- Guvernul a adoptat doar o parte din proiectele de lege din Pachetul 2 de măsuri. Reforma administrației locale, amânată (Video)
- Pachetul 2 de reformă: CES a avizat cu observații. Consiliul Legislativ – aviz negativ pe pensiile speciale. Critici dure de la mediul de afaceri
Tot în acest pachet se precizează că neplata taxelor locale la timp îi împiedică pe datornici să primească alocații sociale, să cumpere case, mașini, să ia autorizații de construcție.
Guvernul a reușit în schimb să treacă:
1) Proiectul de lege privind pensiile magistraților care prevede că procurorii și judecătorii se vor pensiona la vârsta standard din sistemul public de pensii, adică la 65 ani, cu o vechime minimă în muncă de cel puțin 35 de ani și de 25 de ani de vechime în funcție. Cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat de acest proiect la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Potrivit unor surse politice, proiectul a fost adoptat de guvern, în pofida avizului negativ al Consiliului Legislativ și în lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
2) Proiectul privind noile măsuri fiscale în care impozitul pe locuințe va crește cu aproape 80%, impozitul pe autoturisme crește în funcție de poluare, câștigurile la bursă vor fi impozitate cu 3% în loc de 1%, impozitul pe criptomonede crește de la 10 la 16%, amenda maximă pentru munca la negru e de 1 milion de lei, se majorează capitalul social al firmelor, iar coletele care vin din afara UE vor avea taxe.
3) Proiectul privind indemnizațiile celor care conduc companii de stat arată că cei care se află în Consiliile de Administrație și sunt executivi nu pot avea mai mult de 4 ori salariul mediu brut, în vreme ce neexecutivii vor putea câștiga cel mult de 2 ori salariul mediu brut. Adesea în aceste consilii era găzduită clientela politică a partidelor.
4) Proiectul privind ANRE (Autoritatea Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei), ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) și ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) prevede reducerea cu 30% pentru toate salariile și indemnizațiile; vor fi tăiate cu 10% posturile pe care erau încadrați specialiști și cu 30% posturile conexe. Bonusurile uriașe pe care și le dădeau șefii acestor companii vor dispărea, iar primele vor putea ajunge la maximum două salarii brute lunare.
5) Proiectul privind sistemul de sănătate le impune furnizorilor de medicamente o contribuție trimestrială temporară de solidaritate, care probabil va fi plătită tot din buzunarele consumatorului, spitalele private nu mai primesc finanțare pentru asigurarea drepturilor salariale ale rezidenților, vor fi limitate contractele cu spitalele private și vor crește atribuțiile medicilor care lucrează în spitalele publice;
Aceste proiecte urmează să treacă prin asumarea răspunderii guvernului în parlament. Fiecare din cele 5 proiecte va fi asumat separat, în așa fel încât, dacă vreo contestație ar fi acceptată de Curtea Constituțională, să nu fie invalidat întregul pachet.
După ce acest pachet de legi intră în vigoare, austeritatea se va adânci, dar primul-ministru nu are încă un proiect care să arate ce se va întâmpla după ce toate taxele se măresc și toate reducerile au avut loc. Este pentru că, deocamdată, singura preocupare rămâne deficitul? Sau pentru că lipsa unui plan pe termen lung trădează o viziune limitată, imposibilitatea de a planifica pe termen lung?
În fond, românii ar trebui să afle ce se va schimba în România după ce deficitul de peste 9% din Produsul Intern Brut va fi redus.
Ce vor primi în schimb după creșterea impozitelor? După ce standardul lor de viață a scăzut. Ce va face guvernul pentru a da un impuls creșterii economice? Ce investiții are pe lista de priorități? Care vor fi proiectele prin care investitorii străini vor fi încurajați să vină în România?
Altfel spus, ce va fi la capătul drumului? Vor trăi românii mai bine? În ce fel? Va fi birocrația mai performantă? Vor fi serviciile medicale mai bune? Va deveni Justiția mai puțin atașată de politic? Va fi ea mai eficientă?
Autor: Sabina Fati