Strategia regimului comunist de a ține sub control marginalii a fost aceea de a crea un spațiu cu aparență de libertate, unde oamenii puteau fi mai bine manipulați. Acesta a fost rolul Cenaclului Flacăra. Regimul Ion Iliescu a plusat și a infuzat un partid extremist, PRM-ul lui Vadim Tudor, față de care PSD-ul lui Iliescu putea să fie luat drept personajul mai puțin rău din poveste.
E ceea ce face astăzi regimul Iohannis/PSD – PNL, servind teme naționaliste, suveraniste, care, odată preluate de AUR, să fie reformulate în termeni atât de grotești, încât să sperie electoratul care nu ar vota cele două partide mamut, dacă nu ar exista marele pericol ca Simion și ai lui să câștige alegeri.
De altfel, așa a ajuns AUR pe locul trei sau chiar doi în unele sondaje de opinie, o creștere controlată, dar care ar putea să scape din mâinile artizanilor acestei strategii, așa cum golemul se întoarce împotriva creatorului lui.
Așa cum remarcă istoricul Cosmin Popa în interviul acordat spotmedia.ro, dacă această strategie de a construi răul mai mare, care să te facă pe tine să arăți frecventabil, a funcționat în epocă pentru Ion Iliescu, s-ar putea ca ea să nu mai funcționeze acum, la un electorat care pare mai dispus să sancționeze decât să dea un vot pragmatic.
În momentul de față, politicienii din arcul guvernamental sunt preocupați primordial să cultive așa-zisul pericol extremist, tocmai pentru a se prezenta pe sine ca unica posibilă alegere democratică, ceea ce, din punctul meu de vedere, este foarte periculos, mai ales că mi-e foarte greu să cred că o astfel de soluție de administrare politică a alegerilor, așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-al treilea mandat al președintelui Ion Iliescu, ar mai putea funcționa și acum ireproșabil, ca atunci.
Nu cred că o parte a societății române, partea activă, partea mobilă intelectual, să mai înghită o asemenea legendă și să voteze așa cum visează tehnologii politici.
Cosmin Popa, istoric
Iar de aici încolo, România se află într-un pericol mare, nu atât pentru că va veni AUR la putere și va avea o guvernare extremistă – de altfel, extremismul AUR e mai degrabă precaritate intelectuală și circ decât ideologie (asta ne și salvează de multe ori) – ci pentru că vulnerabilizează România în fața Rusiei.
Tot Cosmin Popa avertizează că Rusia deja duce o operațiune de război hibrid în România, în stilul deja de manual: exploatează slăbiciunile, faliile și apasă pedala. Una dintre pedale este chiar protestul anti-vaccin al AUR, un fake-news clasic, dar care nu este destructurat coerent de către autorități, ci mai degrabă cu jumătate de voce.
Miza politică e ca AUR să fie umflat în așa fel, încât să ne salvăm votând PSD și PNL.
O altă temă pe care PSD/PNL o adaugă în aceeași strategie este tema neîngenunchierii României în fața Bruxelles-ului, formulată ca atare, vineri, de premierul Marcel Ciolacu. Aici miza este dublă: pe de o parte, Ciolacu vrea să justifice în avans de ce România nu va folosi cum trebuie banii europeni și, pe de altă parte, aruncă în arenă muniție pentru ca AUR să decline tema atât de grosier, încât PSD/PNL să arate moderat.
Acestea se adaugă temei Bîstroe, pe care, oficial, autoritățile române refuză să o clarifice clar: ce arată măsurătorile și cine își asumă alimentarea unor narațiuni în folosul Kremlinului? A făcut România o anchetă care să arate ce informații au ajuns pe masa ministrului Grindeanu, care a fost traseul acestora, încât ministrul să fie convins că Ucraina a adâncit nepermis Bîstroe, pe la spatele României, încălcând astfel regulile?
Cine l-a manipulat pe ministrul român este o preocupare crucială, pentru că acum e tot mai evident că Rusia joacă tot mai mult pe terenul războiului hibrid, în care creează haos la Marea Neagră și în Africa și compromite Occidentul prin personaje-marionetă, cum este fosta ministră de Externe al Austriei, bucuroasă că nu trăiește în Maldive, ci i se acordă privilegiul satului (și lumii) rusești.