Alegerile fără câștigător și fără învins

Alegerile fără câștigător și fără învins

Alegerile de duminică nu au avut, din punct de vedere politic, un învingător cert la nivel național, în pofida clamărilor de toate felurile și din toate direcțiile, ci au setat premisele unei schimbări de paradigmă pe care cine o înțelege se poate slava, cine nu … e pierdut.

PNL s-a declarat, prin vocea premierului Orban și a președintelui Iohannis mai apoi, marele învingător. Este foarte adevărat că scorul PNL este cel mai mare din istoria partidului, dar dacă ne uităm la cifrele absolute, lucrurile nu mai sunt chiar atât de radicale și devin cumva ca fericirea unui elev de nota 7 care pentru prima dată ia un 8 și se considera geniu.

PNL și-a dublat numărul de șefi de CJ, dar PSD tot a rămas cu jumătate de țară. Harta interactivă și evoluția față de 2016

PNL a pierdut lupta pentru Consilii Județene pentru că a luat doar 17 în comparație cu cele 20 adjudecate de PSD. Indubitabil PSD a scăzut de la cele 28 de consilii câștigate în 2016. Este foarte importantă, desigur, valoarea simbolică a unora dintre înfrângeri ca aceea de la Vrancea, după două decenii de domnie a lui Marian Oprișan.

Dar pierderea PSD nu este atât de mare pe cât ar fi fost de așteptat după nenorocirile comise de acest partid în ultimii 4 ani și după picajul în care s-a aflat acest partid. Arsene și Buzatu au rămas, Olguța Vasilescu e primar la Craiova.

Harta interactivă a primarilor. Cine va conduce marile orașe din țară, după alegerile de duminică

La primari, PNL a ajuns în echilibru cu PSD. Avansul PNL față de rezulatul din 2016 este semnificativ, aproape de 200, dar să nu uităm aici racolările. La Iași, de exemplu, cine a câștigat? Liberalul sau pesedistul Chirică? Foarte aproape, 16-14, și la primăriile reședință de județ.

Scorul politic, adică voturile totale primite de fiecare partid pentru Consiliile Județene, nu e deocamdată foarte clar, însă dacă ne raportăm la ceea ce a declarat chiar secretarul general PNL, ar fi vorba despre 34% la 30% în favoarea PNL.

Dacă ne uităm la scorul de acum 4 ani, pe o prezență mai mare, PSD avea 37%, iar PNL 32%. Și procentele în plus în condițiile în care PSD are mai multe CJ-uri vin din faptul că PNL a câștigat județe mai mari, precum Suceava și Constanța. În termeni nominali, duminică, PNL a luat la CJ-uri 2,650 milioane de voturi, potrivit lui Rareș Bogdan, iar în urma cu 4 ani a luat 2, 529 milioane de voturi.

Deci saltul făcut de PNL nu este atât de spectaculos, iar căderea PSD nu este pe măsura degringoladei acestui partid. Poate că PNL ar trebui să observe că de la europarlamentare PSD a crescut de la 22,5% la 30%. 

Nici la București lucrurile nu sunt radicale. PSD a pierdut Primăria Generală a Capitalei, dar are scorul cel mai mare în Consiliu – 32%, în timp ce PNL e al treilea, cu 19% cât a luat și în 2016. PNL și PSD au practic același număr de primari de sectoare, dacă nu cumva se întoarce Robert Negoiță în PSD. 

PNL nu a marcat decât cu Ciprian Ciucu, iar combatul timid al lui Cristian Băcanu, aparent mai preocupat să revină la Ministerul Justiției, a contribuit la scandaloasa victorie a lui Popescu Piedone, condamnat în primă instanță la 8 ani și jumătate pentru tragedia de la Colectiv.

Explicația nu cred că e foarte savantă, dl Băcanu nu a reușit să aducă la vot zona de dreapta a Sectorului 5, unde nici USR nu prea există, deci votul a fost dominat de cei pentru care Colectiv și chestiunea integrității nu au nicio valoare.

Așadar, în ceea ce privește partidele mari, aș spune mai degrabă că localele au fost fără învins, fără învingător, așa că PNL și PSD pornesc umăr la umăr în perspectiva parlamentarelor.

Ludovic Orban a încercat însă ca pe fondul victoriei lui Nicușor Dan – la care, pe procentele de la Consiliu, liberalii au avut contribuția mai mică decât USR-PLUS – să impună mesajul victoriei zdrobitoare a PNL.

Amândouă partidele au motive să se uite cu teamă nu una la alta, ci către USR PLUS. Este foarte adevărat că aceasta Alianță devenită de facto partid nu a reușit să obțină niciun consiliu județean, ceea ce era oarecum previzibil pentru un partid cu structuri rurale modeste.

Este adevărat că în unele CJ-uri nu vor avea niciun om, pentru că fiind alianță aveau pragul de 7%. Nu au luat nici foarte multe primării, în jur de 60 înțeleg.

Dar câteva victorii uimitoare și extrem de importante au spart digul vechii politici. Cea mai uimitoare nici măcar nu mi se pare la Timișoara, unde Robu era deja foarte erodat și contestat. Cel mai uimitor mi se pare Brașovul, unde nimeni nu paria pe victoria lui Allen Coliban împotriva unui Scripcaru deja identificat cu orașul.

Dar mie chiar mai valoroase mi se par victoriile USR PLUS din orașele mici, osificate politic, așa cum a reușit Elena Lasconi la Câmpulung. Ele au valoarea unui semnal extrem de puternic care se poate transforma în val, mai ales că până la parlamentare, daca vor fi la termen, este puțin probabil ca cineva să aibă timp să dezamăgească.

Este de așteptat ca acest val să se extindă în zona urbană, ipoteza în care probabilitatea ca PNL să poată guverna fără USR-PLUS să fie tot mai mică. Nu neapărat ca scor. Dacă PMP și UDMR trec pragul, iar PNL ia 35%, cu tot cu minoritățile trece un nou guvern. Însă va fi riscant să lași USR-PLUS pe val în Opoziție să țină Guvernul sub presiune.

Mai e o întrebare grea: se vor ține alegerile pe 6 decembrie? Așa ar trebui, însă evoluția Covid este proastă și medici cu care am vorbit se așteaptă să trecem de 2.000 de infectări/zi cât de curând, ceea ce ar putea schimba datele problemei.

Citeşte şi: