Dacă la București AUR a avut o ascensiune pe care partidele mai vechi nu au deranjat-o, gândindu-se cum să o folosească politic, la Chișinău partidul auto-declarat unionist este izolat politic, în pofida zgomotelor provocatoare pe care le face.
Președintele Maia Sandu domină scena politică și poate obține majoritatea în Parlament.
Două blocuri politice sunt cotate de toate sondajele de opinie de la Chișinău ca intrând în Parlamentul de la Chișinău: cel al actualului președinte Maia Sandu și coaliția dintre ceilalți doi foști președinți, Igor Dodon și Vladimir Voronin. O coaliție la prima vedere bizară, cei doi au fost inamici publici până când Moscova, în pană de portavoce, i-a pus laolaltă. Pentru asta, Dodon a făcut un pas în spate, lăsându-l pe veteranul Voronin să deschidă listele.
În afara celor două, pragul electoral ar mai fi trecut doar de partidul lui Ilan Șor, condamnat 7 ani şi jumătate de închisoare (prima instanță), în celebrul dosar al miliardului furat.
Călcând pe poteca bătătorită și de alții, Șor vrea în Parlament, pentru a scăpa de dosarele penale. Ultimul sondaj, cel al Asociației Sociologilor și Demografilor, îl creditează cu 6,8 procente, în vreme de Barometrul Opiniei Publice cu aproape 8%. Diferența dintre cele două măsurători ale intenției de vot e că primul îl arată ca reușind să intre în Parlament și pe Andrei Năstase (Platforma „DA”), dar fragil – abia 5,4%.
Sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor arată că patru partide ar accede în Parlamentul de la Chișinău:
În ceea ce privește Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), el e cotat cu 37,4% în cercetarea Asociației Sociologilor și Demografilor și cu puțin peste 43% în Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor ar putea obține 37,1%, potrivit primului sondaj.
Ambele sondaje au o marjă de eroare de +/- 3%, ceea ce lasă spațiu pentru partidele cu procente mici și nu sunt puține – 23 de concurenți electorali au intrat oficial în cursa legislativă.
Usatîi, altădată făcător de regi, ratează pragul
Una dintre surprize vine de la primarul de Bălți, Renato Usatîi, care, după ce și-a adjudecat rolul de făcător de regi la alegerile prezidențiale, când a ieșit pe locul trei, acum pare a rata pragul de intrare în Parlament, mai ridicat în cazul alianțelor, iar Usatîi a primit în blocul său politic, ca o datorie mai veche, partidul Patria-Rodina.
În pofida promisiunii că va face un „Mossad” în Republica Moldova și a unei campanii îndreptate împotriva Maiei Sandu și a unioniștilor (răul major), Usatîi are șanse slabe să treacă alegerile anticipate din 11 iulie.
AUR e izolat, Maia Sandu câștigă reprezentarea unionistă
AUR, vedetă la București după ultimele alegeri, unde a reușit să acceadă în Parlament și, potrivit ultimelor sondaje, să crească și după prima ispravă electorală, nu i-a convins pe moldoveni.
Cu sloganul „Votează AUR, alege România” , a încercat să ocupe nișa unionistă și să își aroge ca reușită ajutorul pe care Maia Sandu l-a negociat de la România în ceea ce privește campania de vaccinare.
Nici strategia zgomotului, de tipul protestului de la Varniţa, lângă regiunea separatistă transnistreană, nu i-a adus mai multă simpatie populară.
AUR a luat pe listele sale reprezentanţii ai Partidului Liberal, care a reprezentat o vreme curentul unionist, dar guvernarea alături de democrații oligarhului Vlad Plahotniuc i-a erodat credibilitatea. În ceea ce privește poziționarea față de cei doi mari competitori – PAS și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – AUR nu spune nici „pâs” despre Dodon și Voronin, dar e critic la adresa Maiei Sandu.
Aceasta din urmă a gestionat însă exemplar campania de vaccinare și ajutorul primit de la România, încât a tras practic preșul de sub picioarele AUR.
Celălalt partid declarat unionist, Partidul Unității Naționale condus de istoricul Octavian Ţîcu, nu trece nici el pragul electoral.
Potrivit analiștilor, cea mai mare parte a unioniștilor din societate, cotați la 20%, se regăsește în partidul prezidențial al Maiei Sandu, care a gestionat foarte bine tema unionistă, dându-i turnura europeană și, în această campanie, anticorupție.
Maia Sandu a încercat să nu poarte lupta în registrul clasic geopolitic – Rusia sau România – ci în acela al construcției statale, cu sloganul „Pornim vremurile bune”.
Asaltul Occidentului, sperietoarea ridicată de Voronin și Dodon
Tema geopolitică a fost însă speculată din plin de Voronin și Dodon, care, cu influență de la Moscova, au gestionat o campanie apocaliptică, concentrată în jurul dușmanului – Occidentul- care vrea să controleze Moldova, pe tiparul strategiei "cetății asediate", așa cum o descrie portalul Veridica.
Un mesaj rusofil mai asumat a venit de la un troll cu participare românească, partidul „Noi”, condus de Vladimir Dachi, pe listele căruia ar fi vrut să candideze și refugiatul de justiția românească Cristian Rizea (fost deputat PSD). Acesta ocupă des ecranele televizoarelor, de unde proslăvește Rusia, clamând pentru sine suveranismul moldovean.
Provocarea pentru Maia Sandu, care primește practic mână liberă pentru reformele anticorupție, va fi desfacerea alianței monstruoase dintre Dodon și Voronin, odată ce aceștia se văd intrați în Parlament, pentru că, fără Andrei Năstase intrat în Parlament, PAS nu are un potențial partener credibil de alianță, cu care să ducă la îndeplinire reforma statului.
Analiștii au mai remarcat și faptul că PAS este un partid eminamente prezidențial, care nu a reușit să impună și alți lideri politici, în afara președintei, o eroină solitară.