Fenomenele meteo violente din această vară – caniculă, secetă și inundații – au provocat pierderi economice pe termen scurt de cel puțin 43 de miliarde de euro în Uniunea Europeană, potrivit unei estimări realizate la nivel continental.
Costurile ar putea crește până la 126 de miliarde de euro până în 2029.
Analiza arată că impactul unei singure veri marcate de fenomene extreme a reprezentat 0,26% din producția economică a UE în 2024. Estimarea rapidă se bazează pe relațiile dintre datele meteorologice și cele economice prezentate într-un studiu academic publicat luna aceasta, scrie The Guardian.
Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria - cele mai afectate
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, fiecare pierzând peste 1% din valoarea adăugată brută (VAB) din 2024, un indicator apropiat PIB-ului. Următoarele țări afectate sunt Spania, Italia și Portugalia.
Economiștii de la Universitatea din Mannheim, din Germania, și cei de la Banca Centrală Europeană subliniază că rezultatele sunt „conservatoare”, întrucât nu includ incendiile record din sudul Europei din luna august și nici efectele cumulate ale fenomenelor extreme care se produc simultan.
Sehrish Usman, economist la Universitatea din Mannheim și autor principal al studiului, a spus că aceste „estimări realizate la timp” pot ajuta factorii de decizie în lipsa unor date oficiale. „Costurile reale ale vremii extreme apar greoi, deoarece aceste evenimente afectează vieți și mijloace de trai printr-o gamă largă de canale, dincolo de impactul inițial”, a explicat ea.
Încălzirea globală amplifică fenomenele
Studii recente arată că schimbările climatice au făcut ca riscul de incendii devastatoare să fie de 40 de ori mai mare în Spania și Portugalia și de 10 ori mai mare în Grecia și Turcia. Canicula din iunie, descrisă ca „tăcută și devastatoare”, ar fi triplat numărul de decese în 12 mari orașe, pe fondul poluării care încălzește planeta.
Autorii au luat în calcul nu doar daunele directe, ci și efectele indirecte – de la orele de lucru reduse pe șantiere din cauza caniculei, până la întârzieri în transporturi cauzate de inundații. Stéphane Hallegatte, economist-șef pentru climă la Banca Mondială, a afirmat că analiza confirmă faptul că impactul economic general al vremii extreme este mai mare decât efectele directe și durează mai mult.
Hallegatte a avertizat însă că au fost folosiți „indicatori imperfecți”, ceea ce ar putea duce la subestimarea costurilor. El a subliniat că VAB nu reflectă pe deplin impactul asupra oamenilor și firmelor: „Mai ales atunci când dezastrele afectează comunități sărace, impactul asupra VAB poate fi minim, pentru că acești oameni sunt săraci. Dar asta nu înseamnă că nu vor suferi.”
Costuri ascunse în lanțurile de aprovizionare
Gert Bijnens, economist la Banca Națională a Belgiei, a atras atenția că întreruperile din lanțurile de aprovizionare sunt printre cele mai importante „costuri ascunse”. În cazul inundațiilor din Belgia, din 2021, un studiu co-semnat de el a arătat că firmele de producție situate departe de zonele afectate au înregistrat scăderi mari de vânzări dacă depindeau de furnizori din regiunile inundate.
Potrivit lui Bijnens, ignorarea acestor efecte ar putea duce la subestimarea pagubelor cu până la 30%. „Mesajul principal este clar: vremea extremă lasă deja o amprentă economică semnificativă, iar efectele indirecte pot fi la fel de dăunătoare ca distrugerile directe.”
G.P.