Un proiect ambițios: Va deveni Parisul oraşul în care poți ajunge oriunde ai nevoie în 15 minute?

Una dintre metodele avute în vedere pentru atingerea obiectivului este convertirea infrastructurii existente în spaţii multiuncţionale: şcolile ar putea deveni centre sociale pentru adulţi în weekenduri, iar cluburile de noapte ar putea funcţiona ca săli de gimnastică pe timpul zilei, de pildă.
Un proiect ambițios: Va deveni Parisul oraşul în care poți ajunge oriunde ai nevoie în 15 minute?

Oraşul Luminilor ar putea da încă o dată tonul în materie de design urban. Un concept cunoscut ca “oraşul celor 15 minute”, care presupune aducerea oamenilor cât mai aproape de locurile în care îşi doresc să fie, prinde tot mai mult contur în Paris.

Pe măsură ce restricţiile impuse în contextul pandemiei încep să fie ridicate, unii politicieni şi specialişti contemplă posibilitatea de a interzice accesul maşinilor pe multe dintre străzile oraşului, dându-le prioritate pietonilor, bicicliştilor şi mijloacelor de transport în comun, aflăm dintr-un reportaj BBC.

“În următorii zece ani, bulevardul Champs-Élysées va deveni aproape integral pietonal. Nu va fi niciun suflet în Place de l'Étoile. Am putea construi acolo milioane de metri pătraţi. Ar fi un proiect remarcabil, nu doar o provocare”, spune arhitectul Alain Sarfati.

Oraşul a reuşit să prevină răspândirea virusului după redeschidere, iar acest lucru nu se explică doar prin faptul că în localurile pariziene nu prea sunt utilizate aparatele de aer condiţionat, se precizează în reportaj.

De fapt, oraşul a fost modelat de celelalte crize epidemiologice prin care a trecut de-a lungul secolelor şi a descoperit beneficiile simplului fapt de a deschide fereastra.

În timpul epidemiei de holeră din 1832, parizienii şi-au dat seama că există o legătură directă între densitatea urbană, mahalale şi sănătatea publică, explică experţii.

În anii 1850, Georges-Eugene Haussmann a început demolarea străzilor întortocheate ale Evului Mediu şi înlocuirea lor cu bulevarde vaste, parcuri şi pieţe publice. Tot Haussmann a conceptualizat prima reţea modernă de canalizare.

Igiena şi sănătatea publică au continuat să se situeze în centrul proiectelor urbanistice de-a lungul secolului al XIX-lea. Cele cinci principii ale arhitecturii moderne enunţate de Le Corbusier puneau accent pe importanţa luminii soarelui şi a circulaţiei aerului pentru a combate tuberculoza.

Iată însă că în Parisul anilor 2000 Turnul Eiffel este învăluit de un nor de poluare. Deşi nu poate fi comparată cu cele mai poluate oraşe ale lumii, situaţia nu este una roz la acest capitol nici pentru capitala Franţei. În 2019, de exemplu, Curtea Europeană de Justiţie a condamnat Franţa pentru “depăşirea sistematică şi persistentă a limitelor privind valorile anuale ale dioxidului de azot”.

La fel ca în alte oraşe, calitatea aerului s-a îmbunătăţit în timpul lockdownului, însă fenomenul a fost unul de scurtă durată.

Un studiu recent arată chiar că nivelul poluării a crescut în Paris mai mult ca în orice alt oraş european după redeschidere. Şi asta în ciuda măsurilor luate de primarul Anne Hidalgo de a interzice temporar accesul maşinilor pe anumite străzi şi de a construi aproape 50 de kilometri de piste suplimentare pentru biciclete.

Primarul din Paris vrea să facă celebrul Champs Élysées mai verde, cu un plan de 305 milioane de dolari

Ca parte a campaniei pentru un nou mandat, Hidalgo a propus un plan urbanistic centrat în jurul conceptului de oraş al sfertului de oră, cu două mari obiective: îmbunătăţirea calităţii vieţii prin timpul câştigat şi protejarea mediului, prin reducerea deplasărilor prin oraş.

“În loc să creăm noi infrastructuri pentru a ne deplasa mai repede şi mai bine, este mai bine sa aducem serviciile ubane esenţiale mai aproape de oamenii care trăiesc în oraşe”, explică Carlos Moreno, creierul din spatele acestui proiect.

Una dintre metodele avute în vedere pentru atingerea obiectivului este convertirea infrastructurii existente în spaţii multifuncţionale: şcolile ar putea deveni centre sociale pentru adulţi în weekenduri, iar cluburile de noapte ar putea funcţiona ca săli de gimnastică pe timpul zilei, de pildă.

În această configuraţie, maşinile personale ar ocupa ultimul loc pe lista priorităţilor.

Însă pot fi ele eliminate complet sau o astfel de intenţie rămâne o utopie?

Potrivit lui Sarfati, o asemenea măsură ar fi în contradicţie cu “oraşul celor 15 minute”. Dacă interzici maşinile, anumite activităţi, cum ar fi cumpărarea unui covor sau a unui televizor, vor deveni inaccesibile. Chiar şi Moreno spune “Oui” maşinilor atunci când ele sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi imperative.

C.S.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇