Un îngrășământ de care depinde jumătate din hrana pe care o consumăm a ajuns să aibă una dintre principalele contribuții la încălzirea globală, conform unui nou raport Global Nitrous Oxide (N2O) Budget.
Este o situație pe care chimiștii Fritz Haber și Carl Bosch probabil nu și-au imaginat-o atunci când, la începutul anilor 1900, au descoperit cum să utilizeze azotul atmosferic în agricultură, schimbând pentru totdeauna lumea, notează New Atlas.
Pe fondul intensificării utilizării îngrăşămintelor pe bază de azot, prezența în atmosferă a protoxprotoidului de azot (N2O) a crescut cu 40% din 1980 până în prezent.
Îngrășământul pe bază de azot, împreună cu gunoiul de grajd, produc direct aproape trei sferturi din emisiile noastre de N2O. Odată ajuns în atmosferă, are un efect de încălzire a planetei de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon și va reține căldura, persistând în atmosferă mai mult de un secol. N2O degradează, de asemenea, stratul de ozon care ne protejează de radiațiile solare periculoase.
Îngrășământul pe bază de azot, utilizat la majoritatea culturilor, cu excepția leguminoaselor, care pot fixa azotul în mod natural, produce N2O, un gaz cu efect de seră mai puțin cunoscut decât dioxidul de carbon și metanul, dar care ar trebui să primească cel puțin la fel de multă atenție. Mai ales în condițiile în care evoluțiile din intervalul 2020-2022, cu rate de creștere cu 30% mai mari decât în orice an observat anterior din 1980 până în prezent, indică faptul că situația se va înrăutăți considerabil.
În timp ce Europa și-a redus emisiile cu 31% din anii 1980 prin limitarea emisiilor industriale, cele ale economiile emergente au crescut ca răspuns la creșterea populației și a cererii de alimente, spun autorii studiului.
Țările care au generat cele mai multe emisii antropogene de N2O în 2020 au fost China (16,7%), India (10,9%), SUA (5,7%), Brazilia (5,3%) și Rusia (4,6%).
C.S.