Trei studenți din București au proiectat grădina de legume urbană perfectă: Roadele intră de pe acoperiș direct în bucătărie, iar resturile devin îngrășământ

Trei studenți din București au proiectat grădina de legume urbană perfectă: Roadele intră de pe acoperiș direct în bucătărie,  iar resturile devin îngrășământ

Trei studenți vor să construiască o grădină urbană de fructe și legume pe acoperișul cantinei studențești din campusul universitar în care studiază. Ȋn același timp, ei vor să folosească resturile alimentare de la cantină ca ȋngrășământ organic pentru grădina nou construită.

Desigur, proiectul poate fi uşor replicat de către orice agent economic sau instituţie care dispune de o terasă, explică studenții, pentru SpotMedia.ro.

Premiați pentru ideea lor

Cu acest proiect de economie circulară, Marius Constantin, Georgiana Strat și Mădălina Deaconu au câștigat marele premiu de 20.000 de lei, oferit de Ambasada Olandei ȋn România și Mega Image, ȋn cadrul concursului The Circular Agriculture Challenge.

Ideea tinerilor a atras atenția inclusiv autorităților locale, care s-au oferit să sprijine demersul lor: ”Vă propun să avem o ȋntâlnire cât de curând și să punem ȋn practică ceea ce ați conceput”, spune László Borbely, consilier de stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, la momentul premierii.

Proiectul unor studenți care vor să facă o grădină în mijlocul Bucureștiului, premiat de Ambasada Olandei

”Bazele proiectului au fost puse în momentul în care ne-am dat seama ce rol important are valorificarea capitalului natural într-un mod sustenabil, sub diferite forme, chiar în mediul urban, în cadrul campusului Academiei de Studii Economice din Bucureşti, din care face parte şi Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului”, povestește Marius Constantin, student doctorand în cadrul Şcolii Doctorale Economie II, Academia de Studii Economice din Bucureşti.

„Nimic nu se pierde, totul se transformă”

Sub această deviză și-au propus să transforme resturile provenite de la cantina studenţească Moxa în resurse valoroase pentru solul din grădina urbană pe care vor să o întemeieze pe acoperișul cantinei.

Modelul agriculturii circulare

Astfel, în acest proiect, tinerii propun implementarea unui model de ecosistem „agro-urban”, având în centru agricultura circulară.

”Proiectul presupune aprovizionarea parțială a cantinei studențești cu legume și fructe proaspete, obținute în cadrul unei grădini urbane, pentru care dorim să obţinem finanţare.

În acest fel, se vor utiliza resurse locale și se vor reintroduce în sistem deșeurile compostabile de la cantina Moxa, împreună cu apele pluviale colectate din vecinătatea grădinii”, explică Marius Constantin, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Ce v-a inspirat să creați acest proiect?

Închiderea cercului de la deșeuri la resurse reprezintă un principiu fundamental al agriculturii circulare vizat de către echipa de proiect, care se simte responsabilă să acţioneze şi este motivată de necesitatea formulării unor soluţii care să asigure implementarea principiilor agriculturii circulare.

Echipa de proiect propune unele soluţii care să asigure implementarea principiilor agriculturii circulare, precum aceea de construcţie a modelului de ecosistem “agro-urban” (grădină urbană), circular, modular, ușor replicabil, ce presupune aprovizionarea parțială cu legume și fructe proaspete, obținute prin utilizarea resurselor locale și reintroducerea în sistem a deșeurilor compostabile şi a apelor pluviale colectate, în vederea apropierii studenţilor de principiile agriculturii circulare.

Mai mult decât atât, prin implementarea proiectului, ne dorim să reducem amprenta de carbon prin producție insitu și reducerea „food miles”, implicit cea a cantității de ambalaj utilizat.

Ne puteți descrie mai în detaliu ”planul de acțiune”?

În prezent, implementarea efectivă a proiectului depinde de doi factori cheie: obţinerea integrală a finanţării şi evoluţia pandemiei COVID-19.

Proiectul a fost elaborat în anul 2019 (înainte de pandemie), moment în care am anticipat că lucrările pot începe în luna octombrie 2020 – astfel încât studenţii să beneficieze din plin de toată experienţa înfiinţării grădinii urbane, începând efectiv cu construcţia aceasteia şi nu doar partea de agricultură circulară.

Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat începând cu luna februarie 2020, având în vedere impactul noului coronavirus asupra tuturor activităţilor, motiv pentru care ne simţim obligaţi să ţinem cont de evoluţia situaţiei şi de posibilităţile efective de construcţie.

Impactul social al proiectului vizează direct comunitatea Academiei de Studii Economice din Bucureşti, formată din aproximativ 23.000 de persoane.

Prin implementarea proiectului, ne dorim să oferim posibilități de practică pentru studenţii Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului în cadrul grădinii urbane, sub tutela cadrelor didactice de specialitate din cadrul universităţii.

În acest fel, costurile asociate cu întreţinerea grădinii urbane sunt reduse, deoarece studenţii şi profesorii sunt implicaţi în gestionarea grădinii urbane din cadrul campusului universitar, făcând referire la acele activităţi desfăşurate în timpul orelor didactice.

Se vor produce legume şi fructe proaspete, respectând principiile agriculturii circulare, iar acestea sunt distribuite comunităţii Academiei de Studii Economice din Bucureşti cu titlu gratuit, către cantina Moxa din cadrul campusului universitar.

Comunitatea universităţii va beneficia de legume și fructe proaspete, produse chiar sub ochii acestora sau chiar sub îngrijirea acestora.

Calitatea produselor furnizate către cantină va creşte şi va determina, totodată, îmbunătăţirea percepţiei comunităţii asupra mâncării oferite la cantina universităţii.

Prin extinderea spaţiului verde se urmărește îmbunătățirea ambientului de lucru și studiu al comunității academice.

Care sunt costurile totale pe care le implică acest proiect?

Valoarea totală a investiției este de 212.623 de euro, la care se adaugă o parte de cheltuieli operaționale anuale, estimate în jurul valorii de 20.000 de euro, în funcţie de intensitatea activităţilor întreprinse în cadrul grădinii urbane pe care ne dorim să o înfiinţăm.

Câte legume și fructe estimați că veți produce în primul an?

Am estimat că în primii trei ani de activitate, vom putea obţine 36 kg de ceapă verde, 1 kg de busuioc, 44 kg de tomate de vară, 9 kg de boabe verzi, 66 kg de praz, 70 kg de salată, 55 kg de varză albă pentru căpățână, 250 frunze de mărar, 48 kg de conopidă timpurie, 15 kg de cicoare de grădină, 6 kg de creson de grădină, 60 kg de sfeclă roşie, 24 kg de gulie, 18 kg de mazăre de grădină, 24 kg de spanac, 33 kg de praz, 30 kg de castravete (timpuriu), 9 kg de mazăre de grădină, 72 kg de ţelină (de rădăcină), 36 kg de varză chinezească, 2 kg de cimbru, 30 kg de pepene galben, 6 kg de porumb zaharat, 18 kg de fasole de grădină urcătoare, 30 kg de varză roșie pentru căpățână, 20 kg de morcovi, 200 kg de tomate mix (cherry, negre) şi 5 kg de lobodă.

Guvernul României s-a oferit să sprijine implementarea proiectului, cel putin la nivel declarativ, în ziua în care ați fost premiați de Ambasada Olandei. S-a concretizat în vreun fel acea propunere? Cum vă vor sprijini, concret, autoritățile?

Prin Agenda 2030 România și-a asumat obiectivele de dezvoltare durabilă. Conform acestor obiective, prin planurile de acțiuni întreprinse de către guvernele României, ne dorim ca proiectul A.C.U.M. sa fie unul demonstrativ cu impact major asupra comunității și care sa poată fi replicat în cat mai multe universități sau unități școlare, aducând astfel principiile agriculturii circulare cat mai aproape de tineri.

În urma discuțiilor care vor continua cu autoritățile, ne dorim sa contribuim la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (noi identificând 9 obiective la care poate contribui proiectul, pentru detalii puteti accesa acest link) și să apropiem tinerii de principiile agriculturii circulare.

De asemenea, putem contribui la aplicarea Strategiei ”Farm to Fork” care se află în centrul Green Deal și care îşi propune, printre altele și realizarea sistemelor agricole corecte și sănătoase.

Printr-o buna colaborare cu autoritățile, toate aceste obiective asumate prin proiect pot fi atinse.

Credeți că ideea de grădină urbană de legume și fructe ar putea fi un model ușor replicabil la nivel de București?

Cu siguranţă că proiectul poate să fie uşor replicat de către orice agent economic sau instituţie care dispune de o terasă, în special în acele cazuri în care potenţialii beneficiari au conexiuni (fie ele şi indirecte) cu domeniul agroalimentar – astfel încât să se încurajeze practicarea agriculturii circulare, în spiritul dezvoltării durabile.

Valoarea investiţiei diferă în funcţie de suprafaţa disponibilă, dar decizia de a înfiinţa o astfel de grădină urbană este în primul rând un câştig pentru capitalul natural – noi considerăm că beneficiile de mediu sunt elementul central în cazul acestei iniţiative.

Olanda are ca țel construirea unui sector agricol circular 100%. Iar autoritățile românești spun că așa ar trebui să fie și la noi. Care este, însă, realitatea ”din teren”? Sunteți încrezători că ne vom schimba modul în care producem și consumăm, în România?

Directorul general adjunct în cadrul Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor din Regatul Ţărilor de Jos, Guido Landheer, a menţionat în cadrul festivităţii de premiere că există un obiectiv ambițios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, cei de acolo colaborează cu alte țări de peste tot din lume, inclusiv cu România.

Tot în cadrul ceremoniei de premiere, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a spus că schimbarea modului în care producem și consumăm este singura cale de a ajunge la o economie competitivă, adaptată anului 2020.

Noi suntem de părere că România se îndreaptă către acest obiectiv, mai ales în contextul în care Pactul Ecologic va determina intensificarea demersurilor în acest sens şi sperăm ca agricultura să fie practicată având în minte, întotdeauna, principiile circularităţii şi consumului durabil.

Proiectul „Agricultura Circulară în Universitatea Mea – A.C.U.M.” a fost scris conform cerinţelor concursului organizat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, The Circular Agriculture Challenge, unde a fost premiat cu Marele Premiu şi cu Premiul pentru cel mai Urban Smart proiect cu impact asupra generaţiilor viitoare.

Echipa de proiect a fost coordonată de către profesor conf. univ. dr. Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU şi este formată din:

  • Marius CONSTANTIN, student doctorand în cadrul Şcolii Doctorale Economie II, Academia de Studii Economice din Bucureşti,
  • Mădălina DEACONU, student masterand în cadrul Facultăţi de Economie Agroalimentară şi a Mediului
  • Georgiana STRAT, absolventă a Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Citește și Banii europeni: ultimul tren pentru România


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇