Banii europeni: ultimul tren pentru România

Dacă generațiile trecute nu au putut din cauza cursului istoriei să beneficieze de Planul Marshall și de construcția pieței unice europene, astăzi, România este stat membru al Uniunii Europene și generația mea și generațiile următoare vor putea beneficia de acest Plan de relansare economică propus pe 27 mai de Comisia Europeană. Acest Plan Marshall 2 este poate ultimul tren pentru România, nu îl putem ierta. 

Peste 70 de miliarde de euro, doar prin fonduri europene, ar putea să vină în România în următorii șapte ani. În comparație, toți banii absorbiți de România din fondurile europene în ultimii 13 ani însumează 55 de miliarde de euro.

Acest buget propus de Comisia Europeană, care cel mai probabil va fi aprobat de șefii de stat și de guvern în Consiliul European, este o șansă istorică pentru Romania. O șansă pentru investiții în infrastructură – așa cum Romania nu a mai avut în ultimii 30 de ani.

Majoritatea investițiilor din Romania de după aderarea la UE s-au făcut prin bani europeni, prin fonduri europene sau prin Banca Europeană pentru Investitii. Oare cum ar fi arătat România dacă ar fi avut și o clasa politică mai responsabilă?

Acest buget ne-ar permite să creăm multe locuri de munca, să renovam clădirile, să ajutăm mediul privat să fie conectat la această lume tehnologizată. Prin acest buget putem să creăm un mediu mai curat și mai durabil. Prin acest buget, cercetarea din Romania poate să devină unul din campionii europeni. Va profita, oare, România, de această șansă?

Ce presupune Next Generation EU ?

Pe 27 mai, în Parlamentul European s-a scris istorie. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit în fața Parlamentului cu un plan prin care și-a propus mărirea bugetului UE pe următorii 7 ani cu aproape jumătate din suma inițială. Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 este în jur de 1.000 de miliarde de euro, la care se mai adaugă, acum, 750 de miliarde. Comisia se va împrumuta în numele statelor membre pe piața financiară.

Această criză sanitară a avut un impact uriaș asupra economiei. Marii economiști încă calculează și încearcă să estimeze gravitatea impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei europene. Există totuși unanimitate: aceasta criză este cea mai gravă criză economică pe care Uniunea Europeană a traversat-o, spun specialiștii. Banii propuși de Comisie sunt, așadar, necesari.

O creștere nemaivăzută în istoria bugetului Uniunii. 750 de miliarde de euro vor fi împrumutați pe piață financiară de către Comisie și vor fi redirecționați către statele membre sub formă de granturi și împrumuturi: 500 de miliarde vor fi granturi, bani alocați prin bugetul UE și 250 de miliarde vor reprezenta scheme de împrumuturi, pentru statele în nevoie.

Banii vor fi cheltuiți pentru a construi o Europă a viitorului. O Europă care să respecte mai mult mediul, care să-și protejeze mai bine cetățenii în fața bolilor, care să fie mai digitalizată și mai unită prin infrastructură de calitate. Grupul Renew Europe, din care fac parte, precum și principalele grupuri din Parlamentul European – Partidul Popular European, Socialișii și Democrații și Verzii Europeni susțin propunerea Comisiei.

Planul Next Generation EU, așa cum l-a numit președinta von der Leyen, aduce bani importanți și pentru România: 31,2 de miliarde de euro. 19,62 miliarde vor fi granturi, iar 11,58 împrumuri. Este important de menționat că acești bani sunt în plus față de alocările pe care Romania le va primi din bugetul Uniunii.

Nu este întâmplător că acest instrument se numește Next Generation, adică „viitoarea generație”. De fapt, acești bani sunt bani împrumutați pe piețele financiare de către Comisia Europeană și va trebui să-i rambursăm în perioada 2028-2058. De aceea, este vital ca acești bani să fie folosiți astăzi în mod chibzuit și strategic, astfel încât copiii noștri să nu fie dublu penalizați în viitor: să se regăsească și cu datorii și cu lipsă de infrastructură, și cu crize cauzate de schimbări climatice. Banii trebuie să fie investiți în proiecte de viitor precum energiile regenerabile, în digitalizare, în infrastructură, în transport verde, în renovarea caselor, în agricultură.

În ce se pot investi bani europeni

Ce se schimbă? Filosofia viitorului buget și mai cu seamă planul de relansare economică se bazează pe cele două tranziții gemene, tranziția verde și tranziția digitală. Majoritatea banilor din Next Generation EU, adică acei 31 de miliarde în granturi și împrumuturi alocate în propunerea Comisiei pentru România, vor putea fi folosiți în special în jurul acestor axe importante:

1. Renovarea masivă a clădirilor publice – spitale, școli, licee – cu scopul reducerii emisiilor, dar și a îmbunătățirii eficienței energetice și a reducerii cu mai bine de 45% a facturilor plătite de aceste clădiri pentru încălzire.
   
2. Investiții în dezoltarea și folosirea de noi resuse regenerabile de energie și renunțarea la cărbune. Aceste investiții nu doar că ar duce la crearea unui mediu mai curat, dar ar creea și noi locuri de muncă. Investiții importante pentru energia bazată pe hidrogen. Institutul ICSI de la Vălcea va putea beneficia de fonduri importante pentru a dezvolta această tehnologie, care ar putea să devină una din viitoarele surse de energii curate ale României.
   
3. Bani pentru transformarea mobilității și a transportului, mai cu seamă cel urban și public. O parte strategică a acesui sector este considerată infrastructura feroviară. În Romania, avem nevoie urgentă de îmbunătățire a infrastructurii căilor ferate. Sper ca acestă nevoie să facă parte din prioritățile Guvernului, acum când se lucrează la creionarea programelor operaționale.
   
4. O parte din banii europeni sunt țintiți pentru economia circulară: investiții care să încurajeze o durată  mai mare de viață a produselor, repararea, refolosirea și  reciclarea, tocmai pentru a limita poluarea aerului și a biodiversității și a limita emisiile de CO2. Studiile arată că aceste investiții ar duce la crearea de noi locuri de muncă.
   
5. O altă axă importantă este digitalizarea.  Digitalizare reală pentru toate sectoarele, , atât pentru cele din mediul privat, (prin încurajarea inovării la nivelului tehnologieisecolului 21 și prin adaptarea la această piață virtuală), cât și pentru sectoarele administrației publice, încă ancorată în trecut din punct de vedere tehnologic. Digitalizarea sectorului agricol ar putea oferi enorme oporunități de dezvoltare fermierilor români, De altfel, conform ultimului raport DESI pe 2020, România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. Comisia Europeană a publicat indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020. România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi. Nu este un moft să vorbim despre digitalizare, ci o necesitate atât pentru mediul privat, cât și pentru mediul public.

Mă bucur ca voi avea ocazia sa lucrez ca raportor din partea comisiei pe bugete pe un dosar foarte important, este vorba despre noul program EU4Health, este vorba despre un nou program european pentru sănătate, EU4Health, care va beneficia de finanțare în valoare de 9,4 miliarde de euro. Este un mare pas înainte față de propunerea inițială a Comisiei, care prevedea doar 404 milioane de euro în domeniul sănătății. Un pas înainte în această direcție mult așteptată de către cetățenii europeni.

3,1 miliarde de euro vor fi redirecționați către Mecanismul de protecție civilă RescEU, dosar pe care am fost responsabil ca raportor din partea grupului Renew Europe. Nu doar că bugetul pentru rezerva de echipamente și medicamente va crește, însă va prevedea și mecanisme de închiriere de stocuri între statele membre – una dintre propunerile mele pe acest dosar. Pe lângă rezerva creată, opțiunea de a închiria este una foarte la îndemănă atunci când o criză izbucnește,  iar statul în cauză nu are stocuri suficiente.

De asemenea, mă bucur pentru creșterea bugetului Fondului de tranziție echitabilă la 40 de miliarde de euro. Lucrez pe acest dosar ca raportor alternativ, iar unul din amendamentele făcute pe această propunere a fost creșterea bugetului cu bani proaspeți, adică netransferați din alt capitol, pentru a ajuta la tranziția regiunilor dependente de cărbune către energii mai curate. Dacă inițial României îi reveneau 757 de milioane de euro, acum Comisia propune 4,4 miliarde de euro, bani proaspeți de care pot beneficia regiuni precum județul Gorj.

Trag un semnal de alarmă ca politicienii din țară să înțeleagă nevoia urgentă de a avea o strategie de țară care să includă toți actorii, de la autorități publice și mediu privat, până la orice persoană interesată.

Avem nevoie de un proiect de țară. Trăim un moment de cotitură, așa cum a fost aderarea la NATO sau la UE. Dincolo de luptele transpartinice există o oportunitate istorică de la care nu putem lipsi pentru a reforma România. Istoria îi va judeca aspru pe cei care vor fi la guvernare în perioada următoare, dacă nu vor depune tot efortul pentru ca acești bani să schimbe România și să o aducă în secolul XXI.