România nu s-a opus şi nu se opune Strategiei Forestiere Europene, dar trebuie să ştim exact ce costuri vor fi generate de obiectivele stabilite şi dacă aceste costuri vor fi suportate de către statele membre sau avem acces şi la alte resurse, susţine ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
„Este o invenţie că România se opune Strategiei Forestiere (Strategia Uniunii Europene pentru păduri – n.red.). E un fake news, pentru că noi nu ne-am opus niciodată.
Am cerut o Strategie Forestieră extrem de punctuală, negociată şi discutată cu statele membre. O strategie forestieră care poate să fie şi trebuie să fie ambiţioasă, dar care trebuie să aibă în vedere şi costurile pe care le va suporta fiecare stat membru.
În aceeaşi idee, astăzi, discuţiile pe tema atingerii ţintei de neutralitate în ceea ce priveşte emisiile de carbon s-au axat pe această negociere punctuală a fiecărui element social, economic şi a impactului pe fiecare industrie în parte a acestor planuri.
Este exact ceea ce îşi doreşte şi România: O discuţie atât pe fit for 55, cât şi pe elementele componente printre care şi Strategia Forestieră. Vrem să ştim exact care sunt ţintele pe care trebuie să le atingem, care sunt resursele pe care ne putem baza şi cum vor afecta aceste planuri industriile din statele membre.
Nu e nicio noutate. Susţinem planurile Comisiei pe tot ce înseamnă reducerea efectelor schimbărilor climatice, prevenirea acestor dezastre, dar trebuie să ştim exact care este rolul şi care sunt resursele pe care ne bazăm", a spus Tanczos, marţi, la Digi 24.
Știa premierul?
Întrebat dacă semnarea de către România a scrisorii deschise iniţiate de Austria pe tema Strategiei Forestiere Europene reprezintă punctul de vedere al Guvernului de la Bucureşti, ministrul Mediului a afirmat că premierul Florin Cîţu a fost informat "cu privire la susţinerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise".
"Nu a fost o poziţie a Guvernului României (semnarea scrisorii iniţiată de Austria către Comisia Europeană - n.red.), ci a fost o poziţie a Ministerului Mediului.
L-am informat pe domnul prim-ministru cu privire la susţinerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise. Strategia Forestieră este doar o parte din tot ce înseamnă fit for 55. Este o componentă la care trebuie să lucreze Ministerul Mediului din România.
Aceste teme sunt împărţite în mod diferit în statele membre. Sunt foarte multe state care au activitatea de management forestier în alte ministere, nu la un minister al Mediului.
România trebuie să gestioneze, prin Ministerul Mediului, atât problematica schimbărilor climatice, cât şi problematica forestieră, dar şi alte problematici.
Nu există un pericol de suprareglementare. Reglementarea activităţii forestiere în România este printre cele mai restrictive din Europa, bazată pe amenajamente silvice, lucru care lipseşte în foarte multe state membre. Strategia Forestieră stabileşte ţinte, obiective care vor genera costuri ce trebuie decise dacă vor fi suportate de statele membre sau avem acces şi la alte resurse", a susţinut Barna Tanczos.
Scrisoarea comună
Ministrul de resort a subliniat, luni, într-o conferinţă de presă, că, pe fondul apariţiei unei variante neoficiale a Strategiei Forestiere Europene, care a circulat în statele membre UE, Austria a elaborat o scrisoare deschisă, agreată de alte 11 ţări, între care şi România, în care se solicita o dezbatere punctuală pe noul document oficial.
Context
Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030.
Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050.
Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei.
Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncţionalitatea pădurilor din UE şi pune în evidenţă rolul fundamental jucat de silvicultori.
Ea este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice - copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.
Între altele, strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.
