Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a venit, luni, cu precizări privind poziția României față de noua propunere de strategie a Comisiei Europene pentru administrarea pădurilor.
Conferința ministrului are loc după ce presa maghiară a relatat că țara noastră se opune acestei strategii forestiere.
În schimb, ministrul Barna a precizat că România nu se opune strategiei, ci a cerut o dezbatere pe marginea acesteia, care să includă și statele membre UE.
Asta în condițiile în care până acum documentul a fost în dezbatere publică, dar s-au exprimat doar cetățenii, nu și miniștrii europeni.
„Susținem dezbaterea pentru strategia forestieră europeană. Am văzut zilele trecute acele dezbateri legate de strategia forestieră europeană. Ele trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, astfel încât statele membre să-și exprime punctele de vedere cu privire la strategia forestieră.
Europa are o strategie forestieră, se pregătește una nouă, cu ambiții mai clare și ținte mai ambițioase. De aceea, dialogul este unul extrem de important și esențial”, a punctat Tánczos Barna, într-o conferință de presă.
Ce vrea, de fapt, România
El a subliniat că România a reacționat, de fapt, la un document draft, și nu la cel oficial care s-a materializat vineri. În plus, ministrul a explicat cum a ajuns România să adere la scrisoarea comună semnată de 11 state membre, dar și cine a inițiat-o:
„Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată (a strategiei forestiere - n.red.) de Comisie. O variantă draft a strategiei, care oficial nu a fost prezentată statelor membre. Este draftul care a parcurs o dezbatere cu cetățenii, dar vineri s-a materializat într-un document oficial al CE.
Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii și prezentarea strategiei (...) documentul a fost circulat pe căi neoficiale către statele membre.
Ca urmare, Austria a inițiat o scrisoare deschisă care a fost susținută de Germania, cât și Finlanda, Franța, Cehia, Estonia, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia și România.
Am decis să ne alăturăm demersului pentru a cere CE o dezbatere punctuală pe mai multe teme estentiale din punctul de vedere al României în cadrul strategiei”, a completat oficialul care conduce Ministerul Mediului.
Context
Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030.
Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050.
Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei, scrie Agerpres.
Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncţionalitatea pădurilor din UE şi pune în evidenţă rolul fundamental jucat de silvicultori.
Ea este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice - copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.
Între altele, strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.
