Lipsa apei riscă să declanșeze conflicte între țările Uniunii Europene nepregătite pentru o lume care se încălzește tot mai mult. Este un semnal de alarmă pe care Comisia Europeană îl va trage săptămâna viitoare, potrivit unui document secret.
Mesajul dur face parte dintr-un comunicat al Comisiei Europene care le cere guvernelor statelor UE să-și accelereze pregătirile pentru a contracara schimbările climatice. Documentul secret obținut de Politico arată că țările membre nu au luat măsurile necesare, iar acest avertisment direct va servi ca ultimă inițiativă majoră a UE în domeniul schimbărilor climatice înaintea alegerilor europene din iunie.
Într-un draft nedatat al textului, Comisia Europeană identifică penuria de apă ca o problemă care amenință aproape fiecare aspect al vieții: hrana, apa potabilă, sănătatea umană și infrastructura care deservește societatea, precum și activitățile economice de bază.
"Aceste riscuri se pot manifesta în diverse forme, dintre care unele includ competiția ridicată pentru sursele de apă din diverse sectoare, inclusiv riscul potențial de conflicte în și între statele membre asupra resurselor de apă transfrontaliere", arată draftul.
Unele părți ale Europei au deja probleme cu apa. În Spania, regiunea Catalonia grav afectată de secetă încearcă să convingă guvernul de la Madrid să devieze apa râului din zona vecină Aragón, alimentând tensiunile politice. În Franța s-au înregistrat anul trecut ciocniri violente din cauza planurilor privind rezervoarele de apă.
Documentul Comisiei va însoți prima evaluare europeană a riscurilor climatice, un raport cuprinzător al Agenției Europene de Mediu (EEA), care urmează să fie publicat luni.
O creștere a extremelor nivelului apei, precum inundațiile și seceta, este doar una dintre amenințările climatice la adresa Europei. Raportul EEA a identificat 36 de riscuri majore, unele dintre ele situându-se deja la niveluri catastrofale și de urgență majoră, arată documentul citat fără a oferi mai multe detalii.
Potrivit Comisiei, în general, UE se poate aștepta la mai multe dezastre precum secetă, inundații, incendii de pădure, boli, pierderi ale recoltelor, decese provocate de caniculă, avarii ale infrastructurii și schimbări structurale ale mediului, avertizând că blocul comunitar nu are planuri pentru aceste riscuri.
"Reziliența la climă este o chestiune de competitivitate pentru economii și companii și, prin urmare, pentru locuri de muncă. Este o chestiune de supraviețuire economică pentru zonele rurale și de coastă, fermieri, pădurari și pescari", subliniază documentul.
Potrivit unei estimări, impactul înrăutățirii climei ar putea reduce producția economică a blocului cu 7% până în anul 2100.
Comisia estimează că UE ar putea avea pierderi de 1,6 trilioane de euro anual din cauza inundațiilor. Din 1980 și până acum, Uniunea Europeană a avut pierderi de aproximativ 9 miliarde de euro pe an din cauza secetei și de 170 de miliarde de euro pe an din cauza inundațiilor.
Documentul menționat face referire și la celelalte riscuri provocate de schimbarea climei, precum virusul Nilului, care ar putea deveni endemic în unele zone ale Europei, și indică direcțiile pe care UE trebuie să se concentreze pentru a se apăra, lansând un apel către guverne să treacă la acțiune.
La rândul său, Comisia va crește protecția lucrătorilor la riscuri precum valurile de căldură, va impune cerințe minime de rezistență la schimbările climatice pentru toate cheltuielile UE și va publica un studiu la sfârșitul anului 2025 privind pregătirea sectorului agricol pentru schimbările climatice.
Totodată, Bruxelles-ul intenționează să ofere mai multe îndrumări pentru a face zonele rurale mai rezistente la riscurile climatice, pornind de la noile reguli de restaurare a naturii din UE. Legea controversată, care a trecut prin mai multe voturi în Parlamentul European și se confruntă acum cu un vot final dificil în rândul țărilor UE, stă la baza mai multor măsuri de reziliență și e menționată în document.
Într-o referire indirectă la controversa din jurul legii care s-a confruntat cu o reacție alimentată parțial de dezinformarea răspândită de grupurile industriale și parlamentarii conservatori, documentul menționează "combaterea dezinformării" ca instrument cheie în consolidarea pregătirii Europei pentru schimbări climatice.