În condițiile unei crize climatice din ce în ce mai accentuate, reciclarea devine o parte fundamentală pentru reducerea poluării, recuperarea materialelor valoroase și reintroducerea lor în ciclul de producție, conservarea energiei și apei, reducerea gazelor cu efect de seră și crearea locurilor de muncă.
În 2020, România trebuia să recicleze 50% din deșeurile generate de populație. În schimb, gradul de reciclare la nivel național a fost de numai 11,5% în 2019, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
De multe ori, când ajungem la coșul de gunoi pentru aruncarea anumitor deșeuri, pot apărea o serie de întrebări despre cum, unde și dacă într-adevăr aceste deșeuri se reciclează corespunzător.
Reciclarea poate părea de multe ori foarte complexă și confuză, începând de la recunoașterea simbolurilor de reciclare de pe diverse recipiente sau înțelegerea infractructurii de reciclare.
Având în vedere aceste situații în care ne putem regăsi în viața noastră de zi cu zi, Asociația Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării, a lansat cea mai amplă campanie de informare cu privire la reciclare, centrată pe București. Asta deoarece în cazul Capitalei, gradul de reciclare a deșeurilor se situează sub media națională.
Cel mai probabil, se reciclează mai puțin de 10% din deșeurile municipale.
Top 10 mituri demontate despre reciclare
Mit: Sortarea deșeurilor este eficientă doar la centrele de reciclare, nu și la containere
Adevăr: Sortarea trebuie să înceapă din gospodăria persoanei, deoarece în acest mod există un risc foarte scăzut de contaminare a materialelor reciclabile (ex. hârtia poate fi contaminată cel mai ușor, cu resturi de mâncare sau alte materiale, iar astfel reciclarea nu mai este posibilă).
După ce sunt preluate din containere, deșeurile ajung la un centru de sortare, iar în condițiile în care acestea sunt deja sortate de către cetățeni, procesul de reciclare este mult mai eficient, iar volumul materialelor recuperate și reciclate crește considerabil.
--
Mit: Geamurile și oglinzile se pot recicla
Adevăr: Acestea nu pot fi reciclate împreună cu sticla normală, deoarece sunt tratate cu substanțe chimice și ar contamina restul materialelor din sticlă.
--
Mit: Produsele fabricate din mai multe materiale nu pot fi reciclate
Adevăr: În cazul în care acestea nu pot fi separate înainte de a fi aruncate, există centre de reciclare dotate cu mașinării destinate separării și descompunerii acestor produse (ex. topirea adezivilor, îndepărtarea bucăților din metal).
--
Mit: Atât deșeurile reciclabile, cât și cele menajere sunt preluate de o singură mașină de gunoi
Adevăr: Cele două categorii de deșeuri nu se colectează în același timp. Este ridicată o singură categorie de deșeuri (reciclabile sau menajere) pe parcursul unui traseu de colectare. La finalul zilei de lucru, mașinile sunt spălate, decontaminate și pregătite pentru ziua următoare.
Cele două tipuri de deșeuri au trasee diferite de sortare. Deșeurile menajere se îndreaptă spre depozitul de deșeuri nepericuloase, în timp ce deșeurile reciclabile sunt sortate pe categorii și predate companiilor specializate pentru prelucrarea corespunzătoare a acestora.
--
Mit: Pungile de cumpărături din plastic și folia de plastic stretch se pot recicla
Adevăr: Din păcate, aceste materiale nu pot fi reciclate, așa că ajung la groapa de gunoi. O soluție de limitare a poluării mediului cu astfel de materiale ar fi evitarea cumpărării pungilor de plastic sau a foliei alimentare.
--
Mit: Uleiul alimentar uzat se poate arunca în sistemul de canalizare/coșul de gunoi
Adevăr: După ce se gătește, uleiul trebuie lăsat să se răcească, iar ulterior trebuie strecurat pentru a îndepărta impuritățile și resturile de mâncare. Astfel pregătit, se transferă într-un recipient din plastic/sticlă/ metal și se duce la un centru specializat de colectare, pentru a fi trimis spre reciclare.
Un aspect foarte important de reținut: evitați amestecarea uleiului alimentar uzat cu oricare alte lichide (apă, alte uleiuri etc.), deoarece în astfel de cazuri uleiul alimentar uzat nu se va mai putea recicla.
--
Mit: Șervețelele de bucătărie, prosoapele de hârtie și hârtia igienică pot fi reciclate
Adevăr: Șervețele și prosoapele de hârtie folosite nu pot fi reciclate, deoarece este imposibilă îndepărtarea reziduurilor organice de pe aceste articole. Ele trebuie aruncate împreună cu deșeurile menajere. Ideală ar fi reducerea cantității utilizate.
--
Mit: Sticlele și recipientele din metal pot fi aruncate fără a fi spălate
Adevăr: Clătirea sau spălarea recipientelor din sticlă și metal este esențială înainte de aruncarea acestora. În acest mod sunt eliminate toate componentele organice, care împiedică reciclarea corectă și duc de foarte multe ori la contaminarea deșeurilor reciclabile.
--
Mit: Capacele din metal se pot colecta împreună cu sticla
Adevăr: La colectarea separată a sticlei, capacele din metal trebuie îndepărtate, curățate (pentru a nu exista riscul de contaminare) și, dacă este cazul, separate de părțile componente din plastic. Deși aluminiul și sticla sunt ambele printre materialele care se pot recicla la infinit, acestea necesită procese diferite de procesare și tratare.
--
Mit: Cutia de pizza poate fi reciclată integral
Adevăr: Deși este din carton, de cele mai multe ori, partea cutiei pe care a fost așezată pizza nu poate fi reciclată, deoarece este contaminată aproape integral de componente organice (ex. grăsimea). În schimb, capacul cutiei în multe cazuri este necontaminat și poate fi sortat separat și ulterior reciclat.
--
Acestea sunt doar câteva dintre renumitele mituri cu privire la reciclare. Este important ca înainte să sortăm deșeurile să ne informăm foarte atent cu privire la modul de colectare și reciclare a acestora, pentru a nu exista riscul contaminării unei cantități mai mari de deșeuri reciclabile.
Mai multe detalii despre colectarea separată puteți găsi aici: https://hartareciclarii.ro/bucuresti!