Ce sunt ”plasele fantomă” și de ce este bine să le reciclăm

Ce sunt ”plasele fantomă” și de ce este bine să le reciclăm
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

”Plasele fantomă”, unelte de pescuit pierdute sau aruncate în ape, sunt o amenințare pentru viața marină.

Specialiștii estimează că între 600.000 și 800.000 de tone de plase sau linii de pescuit și cârlige sunt pierdute sau aruncate în ocean, în fiecare an. Aceste echipamente de pescuit afectează coralii, iar peștii se pot încâlci în ele, la fel și motoarele cu elice ale bărcilor.

În cazul unora dintre aceste plase, descompunerea durează până la 600 de ani, timp în care mici particule de plastic poluează apele. Peste 100.000 de balene, foci, țestoase și delfini sunt prinși în ”plase fantomă”, în fiecare an, scrie The Planetary Press.

ADVERTISING

Mai mulți antreprenori din întreaga lume găsesc acum modalități de a face față acestui val de deșeuri și de a le transforma în ceva nou și util.

Indienii fac plăci de surf eco

În India, pescarii adună plasele și le transformă în componente esențiale pentru plăcile de surf ecologice. După ce le strâng, le duc la DSM Engineering din orașul Pune, unde sunt sortate, curățate și măcinate în granule.

Acestea sunt apoi utilizate pentru a face mai multe produse, inclusiv piese pentru plăci de surf ecologice.

ADVERTISING

”Adunând aceste plase din apă, într-un fel curățăm marea, iar de cealaltă parte facem și niște bani. În plus, ne ajută și la pescuit, prindem mai mult pește.

De obicei, plasele astea nimeresc în elicele de la barcă. De multe ori ne-au stricat motoarele”, a povestit pescarul Jesuraja.

Pot deveni plase de volei

În alte părți, plasele fantomă sunt reparate folosind tehnici tradiționale și transformate în plase de volei. Proiectul Good Net (plasa bună) a fost dezvoltat pentru a face cunoscută această problemă a echipamentelor de pescuit ”fantomă”.

ADVERTISING

De altfel, acest proiect face parte din programul Națiunilor Unite ”Mări Curate” încă din 2019.

Landor, o agenție de branding, a creat inițiativa pentru Federația Internațională de Volei (FIVB) și Ghost Diving, un grup care militează pentru conservare marină.

Proiectul este susținut și de inițiativa Healthy Seas/ Mări Sănătoase, World Animal Protection și Greenpeace.

Bijuterii în Pakistan

În Pakistan, Olive Ridley Project (ORP), o instituție caritabilă care salvează țestoase, s-a asociat cu Seher Mirza, cercetător textil la Royal College of Arts, pentru a refolosi plasele fantomă în proiecte comunitare creative.

În 2009, Mirza a înființat Threads of the Indu. Acest proiect de dezvoltare care să implice femeile și să le ajute să facă schimbări în comunitățile din satele lor.

ORP a furnizat proiectului echipament fantomă pentru a fi transformat în accesorii și bijuterii. Femeile care le-au produs le-au putut vinde apoi la un magazin de bijuterii.

De la plasă la costum de baie

În Marea Britanie, retailer-ul Fourth Element (Al patrulea element) folosește nylon reciclat din plase fantomă și alte deșeuri pentru a face... costume de baie și costume de scafandru.

Firul reciclat este combinat cu Lycra pentru a crea o țesătură despre care retailer-ul spune că rezistă la apă clorurată, căldură și loțiuni de protecție solară de până la 10 ori mai mult decât țesăturile normale.

Totodată, compania lucrează cu o serie de organizații, inclusiv Reef World și Global Ghost Gear Initiative (GGGI), fiind implicată în activități precum curățarea plajelor și preluarea plaselor de pescuit fantomă din ape.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇