Povestea Capace cu suflet: Au donat peste 16.000 de lei din capace reciclate, iar un ”înger pazitor” dublează suma de fiecare dată

Povestea Capace cu suflet: Au donat peste 16.000 de lei din capace reciclate, iar un ”înger pazitor” dublează suma de fiecare dată

Anca Tătaru strânge capace pentru cauze nobile, iar banii adunați din reciclarea lor sunt dublați de o persoană cu suflet mare, pe care o numește ”îngerul sau păzitor” și care dorește să rămână anonimă.

Banii strânși sunt apoi donați, treptat, înspre diverse mici cauze sugerate chiar de persoanele care contribuie la colectare.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Cumulat, din a doua jumătate a lui 2014 și până la finalul lui 2019, ea a colectat și predat peste 6 tone (6.574 kg) de capace și a donat 16.246 lei înspre 26 de cauze, cea mai recentă dintre ele fiind chiar o donație pentru Căsuța Blondie, prima asociație din România pentru copiii abandonați în spitale.

Ea nu face singură toate aceste fapte bune, ci alături de alți 12 oameni în cadrul proiectului Capace cu suflet. Anca, Mihnea, Ionuț, Rozalia, Mădalina sunt din Cluj, Cosmin, Monica, Alina, Valentina sunt din București, Timea este din Oradea, Lavinia este din Timișoara și Eduard din Sibiu.

”Dacă aș fi fost doar eu, eram o persoană cel puțin ciudățică de la care picau capace din geantă, din buzunare, de oriunde, dacă te ciocneai de mine”, își începe Anca Tătaru povestea pentru SpotMedia.ro.

”Proiectul ăsta este tocmai despre ce se poate face când se aliniază mai multe persoane și fiecare e dispusă să facă ceva, un foarte mic efort, ca să încerce să facă mici schimbări în bine”, spune Anca.

Strânsul de capace este pentru ea un hobby căruia îi dedică timpul liber. Altfel, ea este un corporatist ”comun”, cum se descrie chiar ea, absolvent de studii tehnice, pasionat de reciclare și cu un suflet mare.

Mișcare inspirată din Vest

Totul a început în 2013, când câțiva colegi au început să colecteze capace de plastic pentru Alexandra, o fetiță de 13 ani cu o dezvoltare psihică și o activitate locomotorie inferioară unui copil de 1 an. Ea avea nevoie de o sumă mai consistentă de bani pentru tratament.

În Spania, unde era internată Alexandra, e foarte popular acest sport al “strânsului de capace”, dar și în alte țări, povestește Anca.

”De exemplu, în aeroportul din Milano erau bidoane de colectat capace puse chiar de Crucea Roșie. Am mai întâlnit terase care colectau capace pentru revalorificare în scopuri umanitare și în Grecia, Portugalia, Olanda”, își amintește ea.

”Deci ideea nu-mi aparține, ci doar s-a potrivit cu felul meu de a fi și apoi nu am mai putut da înapoi, ca să nu dezamăgesc colegii și mai ales copiii lor care își intraseră în mână cu colectatul de capace”, explică ambasadoarea Capace cu suflet.

Cauze nobile pentru Capace cu suflet

Cea mai recentă donație a mers către Căsuța Blondie, un spațiu de tranzit realizat de Asociația Blondie, care oferă dreptul la viață și la dezvoltare copiilor bolnavi și singuri, celor care provin din familii cu probleme sociale, care au suferit intervenții chirurgicale complexe sau care au nevoie de un mediu atent controlat pentru o perioadă de timp, după externare.

Aici, copiii abandonați în spitale primesc toată grija, afecțiunea și tratamentul de care au nevoie pentru a putea avea parte de o viață cât se poate de normală.

Printre donații se numără și banii dați către Căsuța Bucuriei Cluj, dar și către familii sărace, copii cu diagnostice crunte și oameni rămași fără adăpost.

Pe fiecare dintre ele le-a numit ”Milestones”, adică evenimente importante ce marchează fiecare realizare a proiectului Capace cu suflet.

”Trăgând linia după 6 ani, nu aș putea spune că a fost un singur Milestone care să iasă în evidență. Se spune că micile bucurii aduc fericirea mare și chiar ne bucurăm pentru fiecare mică reușită, de la un mesaj de mulțumire pentru donație, la un nou voluntar care intră în hora asta, la o nouă grădiniță, școală sau firmă care ni se alătură sau pentru fiecare mesaj în care cineva ne felicită pentru ce facem și ne încurajează să continuăm, deși facem ceva mărunt, la urma urmei. Avem un grup de Whatsapp în care share-uim aceste mici chestii tocmai ca să apreciem fiecare mică realizare, să zâmbim că am mai reușit câte ceva”, povestește Anca, de la Capace cu suflet.

Aproape un ONG

In 2020, voluntarii sunt foarte aproape de a definitiva procesul de înființare pentru Asociația Capace cu Suflet.

Deși mulți ani au ezitat să facă acest pas, ei speră ca acest nou ”Milestone” să îi ajute să atragă voluntari, noi prieteni care să contribuie cu capace, să obțină sponsorizări și vizibilitate în comunitate.

În ceea ce privește echipa Capace cu suflet, Anca privește cu speranță spre ideea de a atrage voluntari cu formalități în regulă, poate chiar studenți de la Facultatea de Mediu. ”Astfel încât să putem să mai creștem și să diversificăm puțin activitățile (inclusiv educație in grădinițe, școli, comunități etc.)”, spune ea.

Ideea existenței unei asociații o va ajuta să-și găsească noi colaboratori, mai ales că politica internă a mai multor firme presupune ca ele să colaboreze cu asociații, să încheie niște protocoale, să îndeplinească niște formalități.

De asemenea, speră să găsească societăți care să preia capace (plastic de tip HDPE) și în alte orașe decât Cluj și București.

”Avem solicitări din mai toate localitățile din țară (cu precădere Constanța, Iași, Brașov, Arad, Târgu Mureș), dar nu avem posibilitatea să le aducem la Cluj/ București. Și azi primim capace din diverse localități, dar de cele mai multe ori datorită unor oameni care aveau drum sau delegație înspre una din cele două zone”, povestește Anca de la Capace cu suflet.

Speranța stă în generațiile viitoare

Întrebată dacă, în lumina ultimelor evenimente, românii vor avea o abordare mai constructivă în ceea ce privește protecția mediului și reciclarea, Anca Tătaru nu se arată prea optimistă pentru moment, dar privește cu speranță spre generațiile următoare.

”Tare mi-aș dori să fie așa, dar din păcate nu cred că va ajuta. Românii și oamenii în general tind să reacționeze la amenințări care au un impact mai direct asupra lor ca să-și schimbe pe termen lung obiceiurile. Impactul poluării și al consumerismului este cu bătaie lungă, astfel că nu e resimțit așa puternic”, spune ea.

”Ce observ însă tot mai mult este că „environmental awarness” (conștientizarea importanței protejării mediului înconjurător – n.red.) e o tendință tot mai puternică la generațiile noi și se văd îmbunătățiri în comportamentul oamenilor de la an la an, deci, sunt optimistă”, conchide Anca Tătaru de la Capace cu suflet.