Nemții primesc 0,25 euro pentru fiecare ambalaj returnat la magazin în Germania, unde 97% din ambalaje le comercializate revin în sistemul de colectare. În Suedia, 88,5% din dozele de metal și ambalajele PET vândute sunt reprimite în magazine, pentru garanții între 0,11 euro/ambalaj și la 0,22 euro, în funcție de dimensiuni. Chiar și Lituania primește înapoi 74% din ambalaje, iar aici garanția este de 0,10 euro pe ambalaj.
Sistemul acesta de garanție a demonstrat că funcționează și a devenit o opțiune către care privesc din nou, cu interes, și autoritățile române.
Astfel, garanția de câțiva bani pentru sticlele returnate în magazin ar putea reveni și în România începând de anul viitor, o spunea chiar Ministrul Mediului, Costel Alexe.
Ce-i drept, o sticlă înapoi la magazin înseamnă o sticlă în minus pe albia râului și, dacă România ar implementa sistemul de garanție, mulți români ar fi incurajați să facă ceva mai bun cu recipientul decât să-l arunce la întâmplare.
Pentru a afla cât de viabilă este măsura despre care vorbea ministrul, dar și despre impactul pe care îl poate avea asupra unei țări, am stat de vorbă cu Marius I. Costache, Director General Green Glass, cel mai mare centru de reciclare din țară, cu o capacitate de prelucrare de 110.000 tone/an.
”Cu siguranță sistemul garanție-depozit va descuraja aruncatul la întâmplare la gunoi, prin pădure sau pe cursuri de apă”, spune Costache Marius, într-un interviu acordat SpotMedia.ro
Aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte despre activitatea pe care compania Green Glass o are în România, despre investiție și rezultate.
Compania Green Glass reciclează deșeurile de sticlă post-consum și este una din cele mai moderne și performante fabrici din Europa de Sud-Est.
Deschisă în anul 2013 în urma unei investiții de 5 milioane de euro și 41 de angajați, mare parte dintre aceștia fiind din Popești-Leordeni și vecinătate, Green Glass transformă 100% deșeul în resursă valoroasă pentru industria producătoare de ambalaje de sticlă.
Fabrica deține instalații de sortare moderne, optoelectronice, în urma procesului de producție rezultând ca produs final granule cu o puritate a culorii și a materialului extrem de ridicată, de 99,9%.
Green Glass face parte din Green Group, parc integrat de reciclare prezent de 18 ani pe piața Europeană, având fabrici în România, Lituania și Slovacia. Companiile au specific diferit de reciclare și producție, reușind anual să trateze peste 320.000 tone de deșeuri.
Ce procent din capacitatea fabricii dumneavoastră este utilizat, în acest moment?
La Green Glass se reciclează sticla, capacitatea fabricii este de 110.000 tone/an, ceea ce reprezintă un suport real în alinierea țării noastre la prevederile de mediu și țintele impuse de Uniunea Europeană.
În acest moment nu atingem capacitățile maxime de lucru tocmai pentru că, în prezent, colectarea deșeurilor reciclabile post-consum nu poate susține un volum necesar de deșeuri pentru desfășurarea la maxim a a operaţiunilor noastre industriale.
Cum ajunge sticla la voi? De unde provine? Sistemul de colectare selectivă nu este încă pus la punct în România și mulți oameni acuză chiar firmele de colectare că aruncă la un loc deșeurile în mașinile de gunoi, sabotându-le astfel eforturile de colectare.
Sticla utilizată de Green Glass este deșeu post - consum și provine din sistemul HoReCa, de la companiile de salubritate, ADI-uri, din industria de îmbuteliere și de la colectori autorizați.
De-a lungul timpului s-a creat un mit urban nefavorabil asupra companiilor de salubritate referitor la colectarea separata a deșeurilor reciclabile. Se mai întâmplă, dar rar, ca acestea să fie ridicate amestecat (de obicei, acolo unde operatorul observă că nu se respectă indicațiile de colectare separată), dar se sortează ulterior, în stații specializate, ajungând apoi la fabricile de reciclare.
În ce privește sticla, aceasta trebuie colectată doar în containere separate, pentru că odată amestecată cu alte deșeuri nu mai poate fi recuperată (se sparge). Cetățenii caută soluții, tocmai de aceea avem nevoie la nivel național de infrastructură de colectare situată în proximitatea locuințelor.
Uniunea Europeană a avertizat că dacă până la sfârșitul anului România nu va pune la punct o infrastructură de colectare a deșeurilor, va intra în procedura de infringement, iar sancțiunile se vor ridica la peste 200.000 de euro pe zi. Sunteți optimist sau pesimist în ceea ce privește posibilitatea de a ne încadra în termen?
În momentul actual rata de reciclare la ambalaje este de 60,4% din totalul generat, în schimb România e foarte departe de atingerea țintei de 50% a deșeurilor municipale. De aceea trebuie îmbunătățit sistemul de colectare selectivă la nivel național, mai multe campanii de informare a populației și aplicarea legislației europene deja existente.
Încep să se ia măsuri pentru îmbunătățirea colectării selective, însă, într-adevăr, avem mult de recuperat.
Ministrul Mediului, Costel Alexe, spunea că, începând de anul viitor, și România va implementa sistemul de garanție/depozit pentru sticlele pe care românii le returnează în magazine. Cum va funcționa, mai exact, sistemul și cât de realizabil este proiectul?
Așteptăm să vedem propunerea legislativă pentru a vedea exact cum va funcționa sistemul garanție-depozit. Ca și principiu, la achiziția unui produs îmbuteliat în sticlă, PET sau doză, va fi reținută o garanție pe care consumatorul o primește înapoi când returnează ambalajul. Posibil ca acest sistem să fie implementat doar pentru industria producătorilor de apă, suc și bere.
În perioada 17-24 august, Institutul Roman Pentru Sondarea Opiniei Publice – IRSOP, la solicitarea Ministerului Mediului, a realizat un sondaj care arată că 96% dintre români sunt de acord cu introducerea unui sistem de garanție-depozit pentru ambalajele returnabile.
Dar pentru a avea un proiect implementat cu succes e foarte important să se țină cont de părerile tuturor actorilor implicați: productători/retaileri și reciclatori.
Conform studiului realizat de Academia de Studii Economice privind sistemul garanție-depozit, din punct de vedere economic sistemul implică o serie de costuri ce revin în special producătorilor de băuturi, care suportă investițiile din sistemele de colectare și costurile de manipulare a ambalajelor. Aceste costuri nu afectează însă comercianții cu amănuntul.
Cert e un lucru: consumatorul își dorește astfel de programe.
Credeți că românii vor fi motivați de cei 0,50 de bani, contravaloarea sticlei returnate?
Cred că e o valoare justa și da, ar trebui să fie motivați, pentru că cei 50 de bani sunt de fapt banii lor.
În plus, reciclarea sticlei este un sistem cu buclă închisă, care nu creează deșeuri suplimentare sau produse secundare.
Sticla este unul dintre puținele exemple în care același material poate fi reciclat din nou și din nou, fără a-și pierde calitatea.
Acesta ar trebui să fie încă unul din motivele pentru care cetățenii să folosească sistemele de colectare.
Realitatea în care trăim ne arată clar ceea ce se întâmplă în jur: suntem consumatori de resurse naturale, acestea devin limitate, populația lumii e in crestere, ne confruntăm cu o pandemie - e necesar să luăm masuri chiar lângă noi și să fim atenți cu deșeurile pe care le producem.
Cum funcționează sistemul în alte țări și ce efecte produce?
Modelul statelor europene care ocupă locurile fruntașe la reciclare ne învață că există o serie de mecanisme care pot acționa în sens pozitiv.
Un exemplu foarte bun este Lituania, unde Green Group a deschis o fabrică pentru reciclarea PET-ului, tocmai datorită îmbunătățirii fluxului de ambalaje PET din piață în urma implementării sistemului de garanție, începând cu anul 2016, sub autoritatea Ministerului Mediului.
În același an sistemul reprimea deja 74% din ambalaje. În Lituania sunt colectate astfel recipientele de plastic, metal și sticlă, de la 0,1 litri la 3 litri. Taxa, respectiv garanția este de 0,10 euro pe ambalaj.
Alte țări europene, precum Suedia, au implementat sistemul de garanție în 1981, iar în 2014 reprimea 88,5% din dozele de metal și ambalajele PET vândute. Garanția diferă în funcție de tipul și dimensiunea ambalajelor de la 0,11 euro/ambalaj, până la 0,22 euro.
O țară care stă foarte bine la acest capitol este Germania, care în anul 2014 sistemul reprimea 97% din ambalaje, 98% doze și 96% PET. Sistemul de colectare este 80% automatizat și 20% manual. În Germania garanția pentru ambalajele de metal, plastic, sticlă (0,1l – 3l) este de 0,25 euro.
Cum va influența această măsură activitatea Green Glass de reciclare? Ce estimări aveți pentru 2021?
Primul impact pentru Green Glass ar fi calitatea materialului care ne intră în curte: mai putin contaminat. Acum sticla este impurificată și cu alte deșeuri (ceea ce înseamnă grad de contaminare) și este mai dificil de sortat. Totodată, recuperarea materialelor dorite la o calitate foarte bună implică acțiuni suplimentare și costisitoare.
În ceea ce privește cantitățile, este dificil de spus cum va influența această măsură volumele de sticlă punctual, pentru că nu cunoaștem momentan care este dinamica ambalajului și nici poziția producătorilor. Este posibil ca unii să se orienteze spre îmbuteliere PET în loc de sticlă sau invers.
Cifrele arată că la nivel european producția de stică a continuat să crească în ultimii ani, ajungând la peste 21,000 mii tone. Organizația Europeană a Producătorilor de Sticlă (FEVE) confirmă că sticla este mai mult ca niciodată principalul material de ambalare pentru băuturi spirtoase, vinuri și bere, în timp ce câștigă din ce în ce mai mult cote în sectoarele alimentelor, apei și al produselor lactate. Este al doilea material de ambalare de top din Europa în ceea ce privește volumul.
Dovadă că 87% din europeni preferă sticla ca ambalaj, în locul altor tipuri de îmbuteliere. Nu există riscul ca substanțele chimice nocive să intre în alimentele sau băuturi. O sticlă sau un borcan de sticlă este fabricat din 100% sticlă pură, fără aditivi.
Dar la nivel național? Ce schimbări estimați că va aduce această măsură?
Cred că nu o să mai vedem atât de multe PET-uri, doze și sticle aruncate la întamplare prin păduri, câmp, pe cursuri de apa etc.
Cu siguranță sistemul garanție-depozit va descuraja aruncatul la întâmplare la gunoi, prin pădure sau pe cursuri de apă. Implementarea acestui mecanism va stimula și cantitățile de deșeuri colectate și reciclate. Fiind vorba de ambalaje care se pot reintroduce în economie, ne adaptăm la nevoile actuale și viitoare, atingând și zona de circularitate a meterialelor, căci, până la urmă, scopul este să obținem o valoare maximă din resurse.
Citește și:
