Europa continuă să arunce cantități uriașe de alimente, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și asigura hrana.
Un nou studiu arată că gospodăriile europene risipesc anual peste 70 de kilograme de mâncare de persoană, iar problema nu ține doar de bani, ci și de felul în care cumpărăm, depozităm și consumăm alimentele.
O analiză publicată de The Conversation arată că, doar în Europa și Marea Britanie, au fost risipite aproximativ 69 de milioane de tone de alimente în 2025. La nivel global, cantitatea depășește un miliard de tone.
Autorii studiului avertizează că risipa alimentară a devenit nu doar o problemă economică, ci și una de securitate alimentară și de mediu, într-un context deja complicat de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, inflație și presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare.
Cum ajung europenii să cumpere mai mult decât consumă
Potrivit cercetării, multe dintre obiceiurile care duc la risipă încep încă din supermarket. Promoțiile de tip „3 la preț de 2” sau „cumperi unul, primești unul gratis” îi determină pe consumatori să cumpere mai mult decât au nevoie.
Fenomenul este agravat de cumpărăturile făcute în grabă sau pe stomacul gol. În schimb, oamenii care își verifică frigiderul înainte să plece la cumpărături și folosesc liste clare aruncă semnificativ mai puțină mâncare.
Problema este amplificată și de ambalajele mari. Persoanele care locuiesc singure ajung frecvent să cumpere cantități pe care nu reușesc să le consume înainte ca produsele să se strice.
Confuzia legată de expirare trimite alimentele la gunoi
Unul dintre cele mai importante motive pentru care alimentele sunt aruncate inutil este confuzia privind etichetele.
Mulți consumatori tratează mențiunea „a se consuma de preferință înainte de” ca pe un termen strict de siguranță alimentară și aruncă produsele de teamă să nu se îmbolnăvească, chiar dacă acestea sunt încă bune pentru consum.
Autorii studiului spun că simplificarea și standardizarea etichetelor ar reduce rapid cantitatea de alimente aruncate.
În plus, lipsa unor obiceiuri simple de organizare a alimentelor contribuie masiv la risipă. Congelarea produselor, gătitul în cantități mai mari sau regula „primul intrat, primul ieșit” – folosirea întâi a produselor mai vechi – pot reduce semnificativ pierderile.
Cultura comodității produce mai multă risipă
Cercetarea arată că stilul modern de viață are un rol important în creșterea risipei alimentare. Mesele luate pe fugă, dependența de produse gata preparate și tendința de a cumpăra „ca să fie” duc la mai multă mâncare aruncată.
Și normele sociale contribuie la fenomen. Mulți oameni gătesc excesiv atunci când primesc musafiri, din dorința de a oferi varietate și abundență. În unele culturi, mesele bogate sunt asociate cu grija față de ceilalți, chiar dacă o parte din mâncare ajunge ulterior la gunoi.
Interesant este că studiul nu a găsit o legătură clară între bogăția unei țări și nivelul risipei alimentare. Autorii spun că factorii decisivi sunt comportamentele și obiceiurile de consum, nu doar veniturile.
Ce soluții propun cercetătorii
Autorii studiului cer măsuri simple, dar aplicate pe scară largă.
Printre soluțiile propuse se numără standardizarea etichetelor privind expirarea produselor, ambalaje mai mici și resigilabile, reduceri mai clare pentru produsele apropiate de termenul de valabilitate și încurajarea vânzării produselor imperfecte din punct de vedere estetic.
De asemenea, cercetătorii susțin finanțarea unor campanii publice despre organizarea alimentelor în gospodărie, cursuri de gătit și instrumente digitale care să ajute oamenii să își gestioneze mai bine stocurile de mâncare.
Concluzia studiului este că risipa alimentară poate fi redusă rapid prin schimbări mici și clare: cumpărături mai inteligente, depozitare mai bună și mai multă claritate privind termenul de valabilitate al produselor.
G.P.
