Comisia Europeană intenționează să modifice Directiva-cadru privind apa (Water Framework Directive – WFD), principalul act normativ european care protejează râurile, apele subterane și zonele umede, pentru a accelera dezvoltarea minelor de minerale critice considerate esențiale pentru economia și securitatea Uniunii Europene.
Potrivit unei analize realizate de Watershed Investigations și consultate de The Guardian, mai mult de jumătate dintre cele 33 de proiecte miniere noi sau extinse desemnate de UE drept „proiecte strategice” sunt amplasate în regiuni care s-au confruntat cu un proces de secare în ultimele două decenii, conform datelor satelitare ale NASA.
În plus, aproape jumătate dintre aceste proiecte se află în zone afectate de secetă în ultimele trei luni, iar un sfert sunt localizate în regiuni considerate deja în pericol din punct de vedere al resurselor de apă.
Spania, Portugalia și Grecia, în prim-plan
Șase dintre minele strategice sunt planificate în zone din Spania afectate sever de lipsa apei, iar alte proiecte sunt prevăzute în Portugalia și Grecia.
Cele trei țări se află printre statele europene cu cele mai mari probleme de deficit de apă, potrivit Agenției Europene de Mediu.
În Catalonia, autoritățile au declarat în 2024 stare de urgență din cauza celei mai severe secete înregistrate vreodată, în timp ce în Andaluzia au fost introduse restricții privind consumul de apă. În Portugalia, aproape întreg teritoriul țării s-a confruntat în 2022 cu secetă severă sau extremă, conform datelor europene.
Proiectele din România
Şi România are trei proiecte miniere strategice incluse de Comisia Europeană în cadrul legislației privind materiile prime critice (Critical Raw Materials Act - CRMA).
Cele trei proiecte sunt:
- Rovina (județul Hunedoara) – proiect de exploatare a cuprului și aurului, dezvoltat de compania canadiană Euro Sun Mining;
- Baia de Fier (județul Gorj) – proiect al companiei de stat Salrom pentru exploatarea grafitului;
- Budureasa (județul Bihor) – proiect pentru exploatarea magneziului, dezvoltat de Verde Magnesium.
Și cele trei proiecte miniere strategice ale României aprobate de Comisia Europeană apar pe harta publicată de The Guardian în zone afectate de secetă moderată sau severă în ultimele luni. Totuși, publicația britanică nu include România printre statele cele mai expuse riscului de deficit de apă asociat noilor exploatări miniere.
De altfel, proiectul de la Baia de Fier susține oficial că va folosi sisteme de apă în circuit închis și tehnologii pentru reducerea impactului asupra resurselor de apă.
Cererea de minerale critice este în creștere
Cererea globală pentru minerale critice precum litiul, grafitul și cobaltul s-a triplat din 2010, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, al extinderii industriei vehiculelor electrice, al energiei regenerabile și al investițiilor în apărare.
Estimările arată că cererea va continua să crească accelerat până în 2030, iar necesarul pentru anumite materii prime ar putea fi de aproape cinci ori mai mare în 2050 comparativ cu nivelul din 2020.
Îngrijorată de dependența de importuri, Uniunea Europeană a desemnat 47 de proiecte de exploatare, procesare și reciclare drept „strategice”, dintre care 33 sunt mine. Acestea beneficiază de proceduri accelerate de autorizare și pot primi sprijin politic și financiar din partea Bruxelles-ului.
Temeri privind slăbirea protecției mediului
Intenția Comisiei de a modifica legislația privind apa a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor de mediu, care avertizează că măsurile ar putea slăbi protecția ecosistemelor.
Asociația industriei miniere europene, Euromines, susține însă schimbările și cere termene mai flexibile pentru atingerea obiectivelor privind calitatea apei și o interpretare mai puțin strictă a regulii potrivit căreia starea corpurilor de apă nu trebuie să se deterioreze.
Un purtător de cuvânt al Euromines a declarat că „prioritatea noastră principală rămâne colaborarea constructivă cu factorii de decizie pentru a asigura garanții solide de protecție a mediului, alături de claritate și predictibilitate juridică pentru autoritățile care emit autorizații”.
La rândul său, Comisia Europeană a transmis că proiectele strategice au fost evaluate de experți independenți și că acestea trebuie să respecte legislația europeană de mediu.
Executivul european a precizat că revizuirea Directivei-cadru privind apa va analiza modalități de a îmbunătăți accesul la materiile prime critice, menținând în același timp protecția mediului și a sănătății populației.
Criticii avertizează însă că relaxarea normelor poate avea consecințe grave.
Sara Johansson, responsabilă pentru politici privind apa în cadrul Biroului European pentru Mediu, a afirmat că industria minieră „nu a prezentat nici măcar o urmă de dovadă” că actuala legislație ar reprezenta un obstacol pentru dezvoltarea proiectelor miniere.
„Demontarea acestor protecții subminează reziliența Europei în fața crizei apei și îi lasă pe contribuabili, fermieri și comunități să plătească prețul, atât prin sănătatea lor, cât și din propriile buzunare”, a spus aceasta.
Și Kaveh Madani, director al Institutului ONU pentru Apă, Mediu și Sănătate, a avertizat asupra riscurilor.
„Accelerarea exploatărilor miniere în regiuni afectate de lipsa apei prin slăbirea măsurilor de protecție este o formă de ruletă rusească.
Poate părea un impuls economic pe termen scurt, dar un singur eșec grav într-un loc nepotrivit poate anula multe dintre beneficiile promise, mai ales atunci când pagubele produse oamenilor, râurilor, acviferelor și ecosistemelor sunt de lungă durată sau ireversibile”, a declarat el.
Grindeanu îl acuză pe Bolojan că l-a mințit pe Nicușor Dan. Replica liderului PNL: Încetați cu minciunile și invențiile toxice
Rezultatele de la Cupa Mondială 2026: Cunoaștem prima echipă calificată în 16-imi, iar Canada a făcut spectacol
România nu pierde niciun euro din componenta de granturi a PNRR
Ziua 1577 Drone rusești lovesc două nave comerciale în Marea Neagră. Macron: Trump era convins că Ucraina va pierde războiul. Ajutor militar de 4 miliarde de dolari pentru Kiev
