Creșterea temperaturilor globale provoacă, în prezent, moartea unei persoane pe minut la nivel mondial, potrivit unui raport amplu cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.
Un studiu realizat de University College London (UCL) arată că dependența lumii de combustibilii fosili cauzează nu doar poluare toxică a aerului, ci și incendii de vegetație, precum și răspândirea unor boli precum febra dengue. Milioane de oameni mor anual din cauza incapacității liderilor globali de a limita încălzirea planetei, punctează The Guardian.
Subvenții mari pentru industrie, pierderi uriașe pentru oameni
Cei doi autori ai studiului au descoperit că, în 2023, guvernele au acordat companiilor din domeniul combustibililor fosili subvenții directe în valoare de 2,5 miliarde de dolari pe zi.
În același timp, oamenii au pierdut sume similare din cauza valurilor de căldură care le-au împiedicat munca în agricultură și construcții.
Deși reducerea utilizării cărbunelui a salvat circa 400 de vieți pe zi în ultimul deceniu, experții avertizează că un viitor sănătos este imposibil dacă finanțarea combustibililor fosili continuă în ritmul actual.
Un tablou sumbru și de necontestat
„Raportul oferă o imagine sumbră și incontestabilă a distrugerilor provocate sănătății umane pe tot globul. Devastarea vieților și a mijloacelor de trai va continua să crească până când nu vom pune capăt dependenței de combustibilii fosili”, a declarat dr. Marina Romanello, de la University College London, coordonatoarea studiului.
Ea a adăugat că „milioane de decese au loc anual fără rost, din cauza întârzierii în reducerea emisiilor și în adaptarea la schimbările climatice inevitabile”. Specialista acuză liderii și corporațiile care „renunță la angajamentele climatice și pun oamenii tot mai mult în pericol”.
Un deces pe minut cauzat de căldură
Rata deceselor legate de căldură a crescut cu 23% din anii 1990, ajungând la o medie de 546.000 de morți pe an între 2012 și 2021.
„Este aproximativ un deces cauzat de căldură în fiecare minut. Este un număr uluitor - și este în creștere”, și-a exprimat îngrijorarea profesorul Ollie Jay, de la University of Sydney.
El a subliniat că stresul termic „poate afecta pe oricine și poate fi mortal”, adăugând că „fiecare deces provocat de căldură ar putea fi prevenit”.
„Trăim în era consecințelor climatice. Valurile de căldură, inundațiile, seceta și bolile nu mai sunt avertismente îndepărtate - sunt realități prezente. Dar, pe măsură ce știința, litigiile climatice și activismul civic se intensifică, responsabilitatea pentru aceste efecte nu mai este o chestiune de dacă, ci de când.”, este de părere Laura Clarke, director general al organizației ClientEarth.
Expunerea la căldură extremă, la cote record
Ediția 2025 a raportului Raportul Lancet privind sănătatea și schimbările climatice, coordonată de UCL în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și 128 de experți din peste 70 de instituții, arată că, în ultimii patru ani, fiecare persoană a fost expusă în medie la 19 zile de căldură letală anual - dintre care 16 nu ar fi existat fără încălzirea globală cauzată de om.
În 2024, expunerea la temperaturi ridicate a dus la 639 de miliarde de ore de muncă pierdute, echivalentul a 6% din PIB-ul țărilor cel mai puțin dezvoltate.
Criza climatică a intensificat valurile de căldură, incendiile și secetele. Anul trecut, 154.000 de oameni au murit din cauza fumului produs de incendii de vegetație, un record istoric. În plus, 123 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară în 2023, comparativ cu media anuală din 1981-2010.
În pofida acestor efecte, guvernele au acordat, în 2023, subvenții directe de 956 de miliarde de dolari pentru combustibili fosili - mai mult decât cele 300 de miliarde promise la summit-ul ONU COP29 pentru sprijinirea țărilor vulnerabile climatic.
Marile economii, printre principalii susținători ai poluării
Marea Britanie a acordat subvenții de 28 miliarde de dolari în 2023, iar Australia - 11 miliarde. Cincisprezece state, printre care Arabia Saudită, Egipt, Venezuela și Algeria, au cheltuit mai mult pentru combustibili fosili decât pentru propriile bugete de sănătate.
Cele mai mari 100 de companii petroliere din lume și-au crescut producția estimată până în martie 2025, ceea ce ar genera emisii de trei ori peste limita compatibilă cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea la 1,5°C.
În paralel, cele 40 de mari bănci comerciale au investit 611 miliarde de dolari în sectorul combustibililor fosili în 2024 - un maxim al ultimilor cinci ani - comparativ cu 532 miliarde în energie verde.
„Un viitor sănătos nu e posibil dacă finanțăm petrolul și gazele”
„Dacă continuăm să finanțăm și să extindem combustibilii fosili, un viitor sănătos nu este posibil”, a avertizat dr. Romanello.
Ea a subliniat că soluțiile pentru evitarea catastrofei climatice există deja - de la energia curată și adaptarea urbană până la diete mai sănătoase și prietenoase cu mediul.
„Dacă există un motiv de optimism, el vine de la comunitățile locale, autorități și sectorul sanitar - cei care văd efectele cu ochii lor și acționează pentru că realitatea a devenit imposibil de negat. Dar trebuie să menținem acest avânt”, a spus cercetătoarea.
G.P.