Groenlanda – „Pământul verde” în limba daneză – nu deţine vegetaţie în prezent, cu excepţia numelui său, dar un nou studiu arată că uriaşa insulă arctică era privată în trecut de gheţuri, în urmă cu aproximativ 1 milion de ani, informează AFP.
Această concluzie a putut să fie formulată graţie descoperirii fosilelor unor plante în mai multe prelevări glaciare, uitate timp de decenii şi regăsite apoi din întâmplare într-un congelator din Copenhaga, a explicat marţi Dorthe Dahl-Jensen, coautoare a acestui studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), editată de Academia de ştiinţe americană.
"În eşantioanele glaciare, am putut să identificăm muşchi, crengi şi frunze întregi, perfect conservate, o vegetaţie pe care o găsim în regiunile de coastă aflate la sud de Groenlanda, dar şi în tundra şi pădurea boreală", a declarat aceeaşi cercetătoare, profesoară de climatologie la Universitatea din Copenhaga.
Acele eşantioane glaciare au fost prelevate în 1966 la Camp Century, o bază secretă americană construită sub pretextul cercetărilor ştiinţifice despre climă, unde 600 de focoase nucleare au fost depozitate în timpul Războiului Rece, fiind apoi retrase.
Prelevate de la o adâncime de peste un kilometru în banchiză, mostrele au fost arhivate apoi la Copenhaga în anul 1994, fără nicio documentaţie.
"Atunci când am schimbat un congelator, le-am descoperit. Nimeni nu s-a interesat de ele timp de 22 de ani", a relatat profesoara Dahl-Jensen.
Conservate la temperatura de -13 grade Celsius, sedimentele sunt vizibile cu ochiul liber. Deşi fosilele nu au putut fi datate cu exactitate, studierea lor cu ajutorul unor izotopi permite o evaluare mai precisă.
"După ce am măsurat izotopii apei din gheaţă, putem să stabilim că acea calotă glaciară a rămas intactă şi a acoperit Groenlanda timp de aproximativ 1 milion de ani", dar şi că insula a fost privată de gheţuri înainte de acel moment, a explicat aceeaşi profesoară de climatologie.
Studiul publicat în PNAS a ajuns la concluzia că imensa calotă glaciară groenlandeză "s-a topit şi s-a reformat cel puţin o dată în ultimii 1,1 milioane de ani".
Acoperită în prezent într-un procent de 85% cu gheaţă, Groenlanda, cea mai mare insulă de pe Terra - are o suprafaţă de 2 milioane de kilometri pătraţi, de aproape patru ori mai mare decât cea a Franţei - se află pe linia frontului de topire a gheţurilor arctice, o regiune care se încălzeşte de 2-4 ori mai repede decât restul planetei, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Ei se declară îngrijoraţi mai ales de posibila apariţie a unui "punct fără întoarcere", provocat de actuala încălzire a climei, dincolo de care topirea calotelor arctice şi antarctice ar fi iremediabilă, chiar dacă acest proces ar putea să dureze mai multe mii de ani.
