Semnal de alarmă: Față în față cu noul val Covid, secțiile ATI au rămas fără bani și funcționează cu stocurile pe sfârșite

Primim o chemare la luptă, noi cei care tot în luptă am fost, (...) ni se spune să creștem numărul de paturi, să asigurăm servicii pentru acele paturi, dar nu se discută despre soluțiile pe care noi le-am propus. Dacă măsurile nu se aprobă, totul sună ipocrit, ca o chemare la luptă cu muniția tăiată.
Semnal de alarmă: Față în față cu noul val Covid, secțiile ATI au rămas fără bani și funcționează cu stocurile pe sfârșite

Secțiile ATI, inclusiv cele care luptă cu Covid, nu au mai primit anul acesta niciun ban din programele care le asigurau finanțare și funcționează cu stocurile, care sunt pe sfârșite, și cu banii insuficienți de la CNAS, spune prof. univ. dr. Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de ATI.

Noi am atras atenția de începutul anului, inclusiv prin adrese oficiale, că situația în secțiile ATI e serioasă și nu merită să ne bazăm pe cifrele din raportările cazurilor pozitive.

Primim o chemare la luptă, noi cei care tot în luptă am fost, dar avem nevoie de soluții concrete”, spune prof. Săndesc, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Soluțiile pe care Societatea Română de ATI le-a documentat și trimis la Ministerul Sănătății sunt: finanțarea cu un buget superior celui de anul trecut, deblocarea posturilor din spitale și continuarea programului de dotare.

Prof. Săndesc a vorbit și despre particularitățile noului val Covid, despre campania de vaccinare și despre vaccinul Astra Zeneca.

A început valul al treilea, cum stăm?

Suntem deja de o perioadă în valul al treilea. Noi am atras atenția de la începutul anului, inclusiv prin adrese oficiale, că situația în secțiile ATI e serioasă și nu merită să ne bazăm pe cifrele din raportările cazurilor pozitive, influențate de numărul de teste. Realitatea indubitabilă este cea de la ATI, unde numărul de cazuri critice confirmate a rămas tot timpul mare.

Primim o chemare la luptă, noi cei care tot în luptă am fost, dar avem nevoie de soluții concrete. Ni se spune să creștem numărul de paturi, să asigurăm servicii pentru acele paturi, dar nu se discută țintit despre soluțiile pe care noi le-am propus.

Care sunt acelea?

Prima este finanțarea funcționării serviciilor ATI, pâinea cea de toate zilele. Fondurile necesare îngrijirii pacienților sunt prevăzute într-un program pe care noi, Societatea Româna de ATI (SRATI) și Comisia ATI, l-am impus la nivelul Ministerului Sănătății (MS) din 2013.

În trecut a fost asigurat un nivel acceptabil pentru acest program. Anul acesta o finanțare adecvată ar însemna un buget mai mare. De ce e absolut logic. SRATI a promovat o serie de programe de modernizare rapidă pentru a fi capabili să facem față pendemiei. Dotările din secțiile ATI au fost dublate, comparativ cu momentul zero al debutului crizei.

Adică?

La momentul zero, noi am făcut auditul și am arătat că din cele 4.175 de paturi ATI din structura spitalelor publice, doar 1.300 aveau ventilatoare mecanice.

La finalul lui 2020, numărul lor a urcat la 2.596, deci o dublare. Iar prin programele în derulare numărul va ajunge la 3.000. Și au intrat în țară doar echipamente de cea mai înaltă calitate. Această dublare este principalul motiv pentru care nu am fost până acum copleșiți.

Cum ar fi arătat România cu 1.300 de ventilatoare? Nu ne ajungeau nici măcar pentru zona Covid, ce să mai vorbim de restul?

Dacă ai dublat echipamentele, fondurile necesare pentru funcționarea lor trebuie să crească. Această necesitate a fost arătată și de specialiști din Ministerul Sănătății (MS), care au făcut propuneri de buget, dar și de SRATI și Comisia ATI. Am trimis propunerile documentate la Guvern, MS, Președinție, Parlament.

Bugetul pe anul acesta a fost deja votat.

Până acum, nu am primit nici măcar confirmarea bugetului alocat, iar semnalele nu sunt pozitive. Mai degrabă am constatat o rezervă a MS că vor putea să asigure măcar bugetul de anul trecut.

Deci nici vorbă de creștere?

Exact! Și noi nu am primit până acum niciun ban din aceste programe. Se impune asigurarea unei finanțări de urgență pentru că realmente avem probleme mari în îngrijirea pacienților.

De când nu ați primit bani din programe?

Am primit până spre finalul anului și acum așteptăm bugetele pentru aceste programe care au particularitatea nefericită că nu putem folosi 1/12 din bugetul de anul trecut.

Și cum funcționați din ianuarie dacă nu ați primit bani?

Nu am primit banii pentru programe. Am funcționat din stocurile rămase de la finalul anului trecut, dar se termină, și din fondurile primite de la CNAS, care sunt însă insuficiente.

Rolul acestor programe este să asigure resurse suplimentare pentru zone în care costurile sunt mari și nu sunt acoperite de CNAS.

A doua soluție se referă la resursa umană. Spitalele care țin de MS au blocate posturile pe perioadă nedeterminată.

Personalul medical preferă să se ducă la spitale care țin de autoritățile locale și care, spre deosebire de aceste spitale mari, au dat drumul la concursuri.

Cine trebuie să le deblocheze?

Ministerul Sănătății. Nu cred că cineva poate oferi argumente logice împotriva acestei măsuri pe care o solicităm de atât timp.

În condițiile actuale se impune continuarea programului de dotare pentru a dota complet măcar paturile ATI din structura spitalelor.

Sunt așadar trei măsuri pe care le-am documentat și transmis. Am făcut estimarea bugetară, am făcut descrierea tehnică, am contribuit la finalizarea procesului de achiziție. Deci asigurăm tot suportul tehnic, dar trebuie să existe deschiderea politică și consensul între membrii coaliției.

Dacă măsurile nu se aprobă, totul sună ipocrit, ca o chemare la luptă cu muniția tăiată.

Am avut probleme în spitalele Covid și suport Covid provocate de suprasolicitarea infrastructurii lor. Se mai justifică să avem spitale integral roșii și spitale integral verzi?

Imediat după tragedia de la Piatra Neamț am propus programe europene pentru modernizarea rețelelor de gaz și electricitate, precum și un program care să asigure finanțarea contractelor de service și mentenanță a echipamentelor în spitale.

În ceea ce privește modul de organizare a spitalelor, nu cred că se mai justifică separarea spitalelor în Covid și non-Covid. Aproape fiecare spital trebuie să asigure îngrijirea pacienților pozitivi cu patologia de bază care i-a adus la cel spital. Sigur că zona Covid trebuie să fie adaptată la complexitatea spitalului respectiv.

Am văzut că aceasta este și abordarea autorităților, știu că se lucrează la o adaptare a criteriilor de clasificare a spitalelor care să nu mai fie verzi sau Covid. Deja în unele zone se iau astfel de măsuri.

Ați remarcat vreo modificare în privința cazurilor de la ATI în valul al treilea?

Pare că mai mulți oameni tineri fac forme severe. Credeam că ele sunt apanajul persoanelor cu vârste înaintate și cu comorbidități.

Boala aceasta funcționează după mecanismul ruletei rusești, dacă glonțul e pe țeavă când te-a nimerit boala, poți să fii și atlet de performanță că te răpune.

Dar avem soluții de răspuns. Important e să ne păstrăm sângele rece și să le păcălim. Nădăjduiesc că această încercare să fie ultimul val de solicitare pe spitale.

Și după ce vom reuși să vaccinăm suficient, mai ales persoane în vârstă și vulnerabile, presiunea pe sistemul sanitar, principala problemă a acestei patologii, va slăbi.

Aveți vreo rezervă în privința vaccinului AstraZeneca?

Trebuie așteptată cu calm analiza Agenției Europene. Din mesajele lor înțeleg că nu există argumente atât de puternice încât să considerăm că există o corelație semnificativă între utilizarea vaccinului și complicațiile tromboembolice.

Am văzut analize care arată că incidența acestor complicații pe acel grup de populație ca structură demografică, vârstă, sex, este absolut comparabilă cu grupuri care nu s-au vaccinat cu AstraZeneca sau nu s-au vaccinat deloc.

Iar incidența acestor complicații este cu mult mai mică în comparație cu grupul de femei care iau anticoncepționale. Există, cred, premisele ca în urma analizei vaccinul să își păstreze indicația.

Dar aceste lucruri nu sunt surprinzătoare în istoria campaniilor de vaccinare.

Vaccinul antipoliomielitic, cu un impact uriaș, a fost suspendat o vreme pentru că s-a întâmplat un accident imposibil la vaccinurile moderne: virusul viu nu a fost suficient de atenuat și a provocat boala. Au oprit, au analizat, au găsit cauza, au corectat tehnologia de atenuare și campania a fost reluată.

Nu cred că trebuie să fim atât de speriați. Și chiar dacă vaccinul va fi definitiv suspendat, nu cred că asta justifică o rezervă față de vaccinarea per se. Avem alternative.

Doar cei legați la ochi, orbi, cei lipsiți de capacitate de înțelegere nu văd beneficiile vaccinării. Noi, medicii, ne-am vaccinat în procent uriaș, nu total, pentru că și aici există oameni și oameni. Iar vaccinarea a dus la prăbușirea numărului de cazuri în rândul medicilor.

Ar fi util să ne gândim ce a făcut poporul cel mai antrenat în lupta pentru supraviețuire – Israel.

Dincolo de provocările ATI, am inițiat un proiect de voluntariat, o caravană a vaccinării pe care o derulăm, noi, medicii ATI din spitalul Județean din Timișoara.

Facem caravana pentru oamenii necăjiți și vulnerabili din zonele izolate care nu s-ar duce niciodată să se vaccineze pentru că ajung greu, pentru că nu au încredere, oameni din cămine de bătrâni, nedeplasabili.

Am fost în Munții Apuseni, în Munții Orăștiei unde am făcut și rapelul într-un cămin de bătrâni și în două centre de recuperare neuropsihiatrică. Weekendul viitor vom merge în Banatul montan. Și curând vom merge și prin satele din jurul Timișoarei pentru persoanele nedeplasabile.

O echipa de ATI-iști e cea mai potrivită să meargă la acești oameni vulnerabili, cu boli cronice.

Noi acoperim cheltuielile de deplasare, pentru consumabile, materiale de protecție.

Am constatat că această caravană depășește aspectul tehnic, vaccinarea propriu-zisă a câte 200 de oameni. Există și un impact educațional, creează un val provaccinare într-o zonă care era reticentă. Dacă văd 14 doctori că vin la ei, sunt interesați, iar la rapel vin și alți doritori.

Fiecare trebuie să facă ce ține de el și ar fi bine să fim mai solidari. În programul mare de dotare de anul trecut, contribuția donațiilor a depășit 15% din totalul costurilor.

Există o parte luminoasă în societatea românească, capabilă de solidaritate. Societatea nu se reduce la haterii care dau cu pietre de pe margine fără a se implica.

Citeşte şi alte texte semnate de Ioana Ene Dogioiu