Agenția Spațială Europeană plănuiește să contribuie la construirea unui vehicul spațial de marfă care poate fi transformat într-o navetă pentru un echipaj uman. Obiectivul este ca Europa să concureze cu alte programe ambițioase care au ca țintă satelitul natural al Pământului.
Prin acordul unanim al celor 22 de țări europene membre, printre care și România, Agenția Spațială Europeană (ESA) va lansa un concurs la care operatorii din industria spațială să vină cu o propunere de navă spațială de marfă care să zboare către și dinspre Stația Spațială Internațională (ISS) până în 2028.
"O vom concepe într-un mod care să nu fie un capăt de drum, ceea ce înseamnă că (…) poate evolua în viitor pentru a deveni un vehicul cu echipaj dacă statele membre decid astfel", a spus directorul general al ESA, Josef Aschbacher.
Ar fi prima oară când Europa ar dezvolta un vehicul spațial pentru transportarea unui echipaj și chiar dacă acesta va fi folosit inițial pentru a duce astronauții pe și de pe ISS, ar putea servi și pentru alte destinații dincolo de orbita Pământului. Sunt șanse ca Europa să scrie istorie în acest domeniu, notează The Guardian.
ESA nu-și propune neapărat să ajungă singură pe Lună. Frank De Winne, șeful Centrului European de Astronauți al Esa din Köln, Germania, vede în dezvoltarea acestor capacități de transport spațial o cale către parteneriate mai puternice cu SUA și alte țări. El menționează că atunci când programul navetei spațiale din SUA a fost închis, capsulele rusești Soyuz au menținut ISS operațională prin creșterea orbitei sale (astfel încât aceasta să nu revină pe Pământ) și transportând echipajele spre și dinspre stație.
Războiul din Ucraina a tăiat legăturile dintre Rusia, Europa și SUA pe proiectele viitoare. Însă asta a creat și o oportunitate pentru Europa de a umple golul creat.
Doar trei țări din lume au în prezent capacitatea independentă de a trimite proprii astronauți pe orbită: SUA, Rusia și China. India nu-și ascunde ambiția de a deveni a patra putere în acest domeniu, iar anul viitor va face mai multe teste de zbor fără echipaj cu capsula sa, Gaganyaan.
Europa nu vrea să fie client, ci furnizor
Impulsul ESA de a-și trasa cât mai repede propria direcție către un sistem de transport uman s-a conturat în februarie, când agenția a publicat un raport denumit "Revoluția spațială: Misiunea Europei pentru explorarea spațiului". Elaborat de o echipă de 12 consultanți independenți, documentul susține că spațiul trece printr-o revoluție comparabilă cu creșterea internetului de acum 20 de ani și că, la fel ca atunci, acest lucru va afecta toate domeniile vieții. În multe privințe, deja a făcut-o, notează ziarul britanic.
Societatea modernă este acum profund dependentă de sateliții care orbitează Terra. Serviciile de comunicații și navigație sunt atât de prezente în viața noastră de zi cu zi, încât în Marea Britanie spațiul este considerat unul dintre cele 13 sectoare esențiale ale infrastructurii naționale.
Raportul conchide că un mijloc puternic și independent de lansare a încărcăturilor utile și chiar a oamenilor este esențial pentru prosperitatea viitoare a Europei. Fără ea, Europa va fi plasată în rolul de client al celorlalte națiuni spațiale, în același mod în care lumea se bazează acum în mare măsură pe Silicon Valley pentru puterea de calcul, se arată în document.
Această concluzie răzbate și din modul în care Aschbacher vrea ca ESA să construiască naveta spațială cargo și o nouă rachetă. Astfel, în loc să colaboreze cu un contractor pentru partea de design și construire, agenția va cumpăra serviciile unei companii. Nu ESA va deține naveta, ci compania, iar aceasta va fi disponibilă pentru orice client care e dispus să plătească.
Este modelul pe care NASA îl aplică cu compania SpaceX a lui Elon Musk pentru lansarea navetelor și care a dat rezultate spectaculoase. "Fără îndoială, SpaceX a redus costul transportării lucrurilor în spațiu în general, iar Luna va fi în mod clar un beneficiar al acestui lucru, actorii comerciali asigură un ritm mai rapid al explorării lunare", consideră Prof. Ian Crawford, de la University of London.
NASA implementează deja același model de achiziție de servicii cu companii private americane pentru a dezvolta expertiză în aterizarea sarcinilor utile robotizate pe Lună.
Iar dacă totul merge conform planurilor, în ajunul Crăciunului compania americană Astrobotic Technology va lansa Peregrine Mission One, un vehicul lunar pe care l-a conceput și construit prin programul comercial de servicii de încărcare utilă lunară al NASA - încă un rod al parteneriatelor public-privat în domeniul spațial.
Mai mulți jucători, un singur "trofeu"
Interesul pentru cucerirea Lunii vine și dinspre jucători noi. Dintre cele trei misiuni robotizate dedicate Lunii care s-au lansat anul acesta, doar una aparține unei puteri spațiale tradiționale și a eșuat. La 19 august, Rusia a pierdut controlul asupra sondei Luna-25 în timp ce acesta încerca să coboare spre suprafața selenară.
În iulie, India a lansat sonda spațială Chandrayaan-3. Aceasta a intrat pe orbita Lunii pe 5 august, iar apoi modulul său a aselenizat lângă polul sud, pe 23 august. Această reușită a făcut din India a patra țară, după SUA, Rusia și China, care a trimis un astfel de vehicul pe Lună și prima cu o aselenizare la polul sudic. Această zonă a Lunii se află în centrul atenției viitoarelor baze selenare din cauza prezenței apei înghețate în craterele umbrite permanent.
A treia misiune din acest an, Smart Lander for Investigating Moon (Slim), din Japonia, a fost lansată pe 6 septembrie de la Centrul Spațial Tanegashima. Nava orbitează acum în jurul Lunii și e de așteptat să încerce o aterizare precisă la suprafață în ianuarie.
Precizia în acest caz înseamnă o atenrizare la mai puțin de 100 de metri de un punct stabilit. O astfel de tehnică va fi esențială pentru trimiterea oamenilor și a echipamentelor către o platformă de aterizare de pe o viitoare bază lunară. Pentru comparație, în 1969, când Apollo 11 i-a transportat pe Armstrong și Aldrin pe suprafața lunară, zona lor de aterizare se afla oriunde în interiorul unei elipse de aterizare - regiunea în care se așteaptă să aterizeze o sondă pe baza traiectoriei sale de apropiere - de aproximativ aproximativ 18 km pe 5 km.
O escală în drumul spre Marte
Neajunsul acestui interes global pentru cucerirea Lunii este că ar putea duce la o nouă cursă spațială și la acapararea de teren lunar dacă nu va fi stabilită o formă de coordonare și eventual de guvernare pentru activitățile de pe Lună, spune Crawford. Haosul e favorizat de o lipsă marcată de acorduri aplicabile din punct de vedere legal.
În materie de legiferare, cel mai departe s-a mers în 1979, când ONU a încheiat Tratatul Lunii, care încerca să consacre ideea că Luna și resursele sale erau o moștenire umană comună și, prin urmare, exploatarea lor a fost interzisă până la stabilirea unui cadru convenit la nivel internațional, care nu a fost niciodată disponibil. Dar tratatul a fost semnat de doar câteva țări, nu și de marile puteri spațiale precum SUA, Rusia și China. În ochii multora acest cadru nu are putere în dreptul internațional.
Totuși, în 2007, 14 dintre agențiile spațiale din toată lumea au creat Grupul de Coordonare a Explorării Spațiale Internaționale (ISECG) pentru a le permite să facă schimburi de planuri și să-și coordoneze eforturile. Iar Crawford consideră că ISECG merită mai multă atenție decât primește de regulă în aceste discuții.
În cele din urmă, oricare ar fi organizația internațională care va ajunge să guverneze activitățile lunare, cine se va afla în prima linie a țărilor care vor ajunge pe Lună va avea cel mai important cuvânt de spus în activitățile din spațiu. Iar asta înseamnă că e în joc o miză mult mai mare decât Luna, pe care mulți o văd ca pe o escală către o destinație crucială: Marte.
"Cred că este esențial pentru Europa ca atunci când omenirea decide să meargă pe Marte, Europa să facă parte din asta și să avem un loc la masă. Asta se va întâmpla doar dacă în Europa vom avea capacitățile necesare", spune Frank De Winne.
De Winne și colegii lui vor studia acum modul în care pot fi implementate în continuare recomandările raportului "Revolution Space" și își vor prezenta constatările la următorul summit spațial al ESA din 2025. Apoi vor trebui luate deciziile.
T.D.