Imaginați-vă un viitor în care școlile și instituțiile de învățământ din Europa sunt transformate în modele de eficiență energetică, oferindu-le copiilor și profesorilor noștri medii de învățare mai sănătoase, mai confortabile și mai durabile.
Nu e vorba numai despre reducerea amprentei noastre de carbon sau scăderea costurilor energetice. Este și despre a le asigura copiilor noștri și celor care își dedică viața educației un mediu de calitate care să ducă la creșterea bunăstării.
Războiul din Ucraina a atras atenția asupra vulnerabilității familiilor, școlilor, birourilor și companiilor din Europa în fața creșterii prețurilor la energie și a demonstrat cât de mult contează un mediu sănătos în interiorul clădirilor.
Directiva europeană recent revizuită privind performanța energetică a clădirilor are potențialul de a îmbunătăți în mod semnificativ bunăstarea și standardele de viață pentru milioane de cetățeni din UE.
Oamenii trebuie să se afle în centrul oricărei politici de renovare energetică a clădirilor. La urma urmei, petrecem aproximativ 90% din timp în clădiri, de exemplu, în casele noastre, la locurile de muncă, în școli și universități.
Impactul renovării instituțiilor de educație
Școlile și, în general, instituțiile de învățământ pot influența viața a nenumărați elevi, a familiilor acestora, a profesorilor și a personalului care lucrează acolo. Concentrându-ne eforturile pe renovarea școlilor, putem genera multiple beneficii pentru oameni, productivitatea elevilor, facturile la energie și altele.
În 2020, în UE erau înscriși 93,3 milioane de elevi și studenți, de la nivelul preșcolar până la cel superior.
În ceea ce privește economiile de energie, școlile pot avea o cotă semnificativă din consumul de energie al unei administrații locale. De exemplu, creșele și școlile generale din Roma cumulează 95% din consumul total de energie al clădirilor publice ale orașului.
Beneficiile renovării școlilor pot deveni evidente pentru familiile elevilor și studenților și, în cele din urmă, pot stimula dorința oamenilor de a-și renova casele și locurile de muncă.
Liceul din România cu cea mai mare eficiență energetică
La liceul tehnologic “Elie Radu” din Ploiești, își desfășoară activitatea aproximativ 250 de elevi și 60 de profesori. Unitatea se confrunta înainte cu probleme legate de izolarea termică și fonică, precum și cu calitatea slabă a aerului din interior.
Clădirea a trecut printr-o profundă renovare energetică și oferă acum un mediu interior mult mai sănătos și confortabil, potrivit pentru învățare.
Grație investiției în renovare, liceul și-a redus consumul de energie cu aproximativ 60%, ceea ce îi permite să-și asigure aproape în totalitate necesarul de energie din panourile fotovoltaice de pe acoperiș în sezonul cald.
Un câștig pentru sănătate și siguranță
Studiile au arătat că o calitate slabă a aerului în sala de clasă crește foarte mult riscul ca elevii să dezvolte boli respiratorii. Renovarea școlilor poate preveni acest lucru.
Alte preocupări includ stabilitatea în caz de cutremur, în special pentru țări precum Croația și Italia, îndepărtarea azbestului și reducerea mucegaiului.
Școala primară „Viale Puglie” din Milano a fost renovată și a devenit o clădire cu energie aproape zero, dar, în același timp, rezistentă la cutremure, iar azbestul a fost îndepărtat.
Transformarea instituțiilor de învățământ din Europa în modele eficiente din punct de vedere energetic nu numai că reduce emisiile de gaze cu efect de seră și costurile energetice, dar prioritizează și bunăstarea studenților și a personalului.
Beneficiile sunt multiple, de la o sănătate mai bună și un mediu interior îmbunătățit, confort termic și acustic sporit, până la elevi mai productivi și săli de clasă mai sigure.
Să punem oamenii pe primul loc și să renovăm școlile europene pentru un viitor mai bun!
Articol scris de Afroditi Psatha, manager de proiect și evenimente pentru campania Renovate Europe și pentru EuroACE – Energy Efficient Buildings, organizație parteneră EUSEW. În trecut, ea a lucrat pentru reprezentanțele permanente ale Irlandei și Greciei la Uniunea Europeană.