Comisia Europeană vrea să interzică folosirea inteligenţei artificiale (AI) pentru urmărirea persoanelor şi clasificarea comportamentului lor, urmând să fie prevăzute amenzi de până la 4% din cifra de afaceri a unei companii care încalcă noile norme cu privire la inteligenţa artificială ce vor fi anunţate săptămâna următoare.
Printre regulile ce urmează să fie propuse se numără garanţii şi autorizarea prealabilă pentru utilizarea inteligenţei artificiale în aplicaţii considerate cu un grad mare de risc, care ar putea afecta sănătatea, siguranţa, drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor, se precizează într-un document al Executivului comunitar consultat de Reuters.
Noile norme ar pune UE în fruntea procesului de reglementare a unei tehnologii care a generat îngrijorări cu privire la posibilele sale efecte sociale negative şi la utilizarea sa ca instrument pentru controlul social de către guvernele autoritare. În schimb, susţinătorii inteligenţei artificiale o consideră drept un motor al creşterii economice.
Propunerea Comisiei, care va trebui negociată cu statele membre şi Parlamentul European înainte de a deveni lege, trage un semnal de alarmă împotriva unor practici de supraveghere manipulative şi discriminatoarii, care încalcă drepturile şi demnitatea umană, libertatea şi democraţia.
„Utilizarea inteligenţei artificiale în scopul supravegherii nediferenţiate a persoanelor ar trebui să fie interzisă atunci când este folosită în mod generalizat la toate persoanele, fără diferenţiere”, se arată în documentul Comisiei care precizează că sunt posibile excepţii din motive ce ţine de securitatea publică.
De asemenea, Uniunea Europeană vrea să interzică sistemele de tip „social scoring”, pe fondul criticilor că unele companii abuzează de această tehnologie atunci când fac angajări, acordă credite sau iau alte decizii importante care pot favoriza grupurile privilegiate.
Potrivit Reuters, în documentul Comisiei se precizează că utilizarea inteligenţei artificiale în sistemele de identificare biometrică, în recrutarea de personal, accesul la instituţiile de educaţie, evaluarea credibilităţii şi cererile de azil sau viză sunt considerate ca având un grad mare de risc.
Astfel de sisteme ar trebui supervizate de oameni iar organisme naţionale ar trebui înfiinţate pentru evaluarea şi emiterea de certificate valabile pentru o perioadă de până la cinci ani.
Amenzi ar putea fi impuse pentru conceperea şi vânzarea de aplicaţii interzise pentru inteligenţa artificială, furnizarea de informaţii false către autorităţi sau refuzul de a coopera cu autorităţile. Sistemele de inteligenţă artificială utilizate la operarea armelor şi în alte scopuri militare sunt excluse de la aceste reguli.
Comisarul european Margrethe Vestager urmează să prezinte aceste reguli în data de 21 aprilie, fiind posibil să mai fie făcute unele amendamente.
