Germania alocă fonduri uriașe pentru inteligența artificială, depășind investițiile în majoritatea celorlalte tehnologii, însă experții avertizează că AI nu generează încă profit și există riscul ca aceste investiții să nu fie sustenabile pe termen lung.
Anul acesta, Ministerul Federal al Cercetării, Tehnologiei și Spațiului a alocat 1,6 miliarde de euro pentru inteligența artificială, ca parte a planului său de acțiune privind AI. Din 2017, bugetul anual a crescut de peste douăzeci de ori, potrivit Euronews.
Potrivit unei anchete a asociației digitale Bitkom, companiile germane sunt, de asemenea, dornice să investească în aplicații de AI. Aproximativ 60% intenționează să investească cel puțin la fel de mult ca în 2024, iar aproape un sfert vor să-și mărească cheltuielile pentru instrumente digitale.
Cu toate acestea, cercetătorul în digitalizare și sustenabilitate Rainer Rehak, de la Institutul Weizenbaum, spune că nu există un model de afaceri pentru AI, care rămâne, atât pentru giganții tehnologici precum Google, Microsoft sau OpenAI, cât și pentru actorii mai mici, la nivel de investiție.
„Este vorba doar de bani investiți, se cheltuiesc miliarde și se încearcă împingerea AI pe piață din toate direcțiile, cu speranța că la un moment dat va exista o rentabilitate. Dar în acest moment nu există nicăieri”, spune Rehak.
Abia atunci când companiile vor genera profituri și beneficii financiare prin aplicațiile AI va exista un adevărat caz de utilizare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, „atunci toate aceste investiții se vor prăbuși în cele din urmă”, a prezis cercetătorul.
Sunt tot mai multe voci care avertizează că investițiile în AI avansează prea rapid, iar piața se transformă tot mai mult într-o bulă speculativă.
Germania, în urma SUA
În acordul său de coaliție, noul guvern german și-a stabilit obiectivul de a „consolida poziția Germaniei ca hub de centre de date și far pentru Europa”.
Totuși, țara se află în prezent în urma SUA, în special în domeniul AI generative, care poate crea conținut nou. Motivul este lipsa de resurse, în condițiile în care Germania nu dispune de suficiente centre de date de înaltă performanță.
Studiul arată că Germania ar putea ajunge până în 2030 la o capacitate de 3,7 gigawați, adică o creștere de 50% în cinci ani. Totuși, cererea din industrie va fi de trei până la cinci ori mai mare. Până la 12 gigawați ar putea fi necesari, echivalentul a cel puțin zece reactoare nucleare, ceea ce înseamnă că vor fi necesare „investiții suplimentare masive”.
Profesorul Oliver Thomas, de la Universitatea din Osnabrück și fondator al firmei de consultanță Strategion GmbH, spune că Germania și Europa „plătesc astăzi pentru gigantismul IT din anii 1990 și 2000”.
Deși furnizorii de modele mari de AI încă se chinuie să le monetizeze, unele firme creează deja valoare prin AI.
Cu toate acestea, Europa nu va ajunge la nivelul giganților americani precum Microsoft și Amazon, spune Thomas, întrucât aceștia au văzut potențialul AI cu două decenii în urmă și au investit devreme.
În opinia lui Thomas, AI trebuie să fie adusă cât mai repede în realitate, acolo unde Germania excelează: în IMM-uri și companii „campioni ascunși”, fără a se baza exclusiv pe tehnologia „made in Germany”.
Totodată, el avertizează că nu trebuie pierdută suveranitatea digitală, responsabilitatea politicienilor fiind să creeze programe de sprijin, precum planul de acțiune pentru AI
Utilitatea AI în viitor
Thomas anticipează apariția unor companii digitale noi, în care chiar și echipe mici pot genera venituri mari cu ajutorul colegilor AI și asistenților virtuali. Aceștia pot gestiona rapid documente, sorta e-mailuri și organiza fluxuri de lucru, devenind atât de integrați încât să apară în organigramele oficiale ale firmelor.
C.S.