80 de senatori și deputați au depus la Senat un proiect de lege care ar permite firmelor să scadă din impozitul pe profit voucherele de vacanță pentru angajați, în același plafon folosit astăzi pentru sponsorizări. Astfel, o firmă care astăzi acordă sponsorizare pentru un ONG ar putea fi pusă în situația de a reduce suma alocată sau chiar de a alege între ONG și voucherele pentru concediile angajaților. fel de ales cât din plafon păstrează pentru centru și cât folosește pentru vouchere.
Peste 800 de ONG-uri cer retragerea proiectului, potrivit Asociației pentru Relații Comunitare, care a inițiat o scrisoare deschisă.
Ar fi a doua lovitură pentru finanțarea ONG-urilor prin sponsorizări. De la 1 ianuarie 2024, microîntreprinderile nu mai pot scădea sponsorizările din impozitul pe venit. Acum sunt în joc și banii care ajung la ONG-uri de la firmele care plătesc impozit pe profit.
Cine a propus schimbarea și cum ar funcționa
Inițiativa îi aparține deputatei PSD de Constanța Mirela-Florența Matichescu, potrivit ministrului Economiei, Daniel Zamfir, care a semnat și el proiectul, în calitate de senator PSD. Pe lista depusă la Senat figurează 55 de parlamentari PSD, 18 de la AUR, șase de la PNL și un deputat din grupul Uniți pentru România. Aici poate fi consultat proiectul de lege.
Firmele private pot acorda vouchere de vacanță și astăzi. Diferența este cât le-ar costa. În prezent, pentru o firmă impozitată pe profit cu 16%, o cheltuială eligibilă de 1.000 de lei cu voucherele poate reduce impozitul cu 160 de lei. Prin mecanismul propus, firma ar putea scădea până la 1.000 de lei direct din impozitul de plată, dacă mai are plafon disponibil. Este neclar în proiect dacă noul avantaj fiscal s-ar putea cumula cu cel actual, potrivit punctului de vedere exprimat de Consiliul Economic și Social (CES).
Voucherele ar putea fi folosite exclusiv pentru servicii turistice în România. Proiectul de lage stabilește la 1.600 de lei valoarea maximă a unui voucher, dar nu precizează dacă aceasta ar fi și limita anuală pentru un angajat. Pentru condițiile de acordare, evidență și utilizare, inițiatorii menționează regulile prevăzute de lege.
Cum ar putea pierde bani un ONG? De exemplu, în cazul unei firme care poate scădea din impozit până la 10.000 de lei pentru sponsorizări, dacă folosește 6.000 de lei din acest plafon pentru vouchere, îi mai rămân doar 4.000 de lei pentru sponsorizări cu facilitate fiscală. Diferența, de 6.000 de lei, o poate acorda în continuare ca sponsorizare, dar fără a mai beneficia de facilitatea fiscală. Potrivit legislației actuale, fiecare firmă are propriul plafon pentru sponsorizări și mecenat, calculat ca valoarea cea mai mică dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
Ce ar putea pierde ONG-urile și ce ar câștiga turismul
Potrivit semnatarilor scrisorii deschise, ONG-urile reprezintă aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale din România. Peste 70.000 de persoane, între care copii, vârstnici și persoane cu dizabilități, beneficiază direct de serviciile lor licențiate. Sponsorizările susțin și programe de prevenire a abandonului școlar, de modernizare a spitalelor și de protecție a mediului. Cât ar pierde efectiv aceste programe depinde de alegerile firmelor.
De cealaltă parte, inițiatorii spun că mai mulți angajați și-ar permite o vacanță în țară, iar statul ar încasa mai mult din activitatea turistică. Iar industria are un motiv concret să susțină stimulentele. În primele nouă luni din 2026, unitățile turistice au încasat din vouchere de vacanță 560,48 milioane de lei, cu 48,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când suma a fost de 1,09 miliarde de lei. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) pune scăderea pe seama restrângerii programului pentru bugetari.
Mai întâi a scăzut valoarea voucherului, apoi au fost mai puțini angajați care l-au putut primi. În 2025, statul a înjumătățit voucherul anual, de la 1.600 la 800 de lei. În 2026, suma a rămas la 800 de lei, dar plafonul salariului de bază net pentru care se acordă a coborât de la 8.000 la 6.000 de lei.
Contează și faptul că voucherele sunt valabile un an. În 2025 se mai puteau folosi vouchere de 1.600 de lei primite în 2024. În 2026, cele rămase din anul anterior valorau deja doar 800 de lei.
În expunerea de motive nu se estimează ce venituri ar genera sau cât ar scădea încasările din impozitul pe profit. O firmă ar putea cere facilitatea și pentru vouchere pe care le-ar fi acordat oricum. În plus, se creează condiții discriminatorii pentru angajații care lucrează la microîntreprinderi impozitate pe venit sau la companii care nu datorează impozit pe profit, care nu pot beneficia de facilitatea propusă, se mai arată în motivarea CES.
Patronatele au votat împotrivă. Sindicatele cer un plafon separat
Pe 18 noiembrie, reprezentanții patronatelor și cei ai societății civile din Consiliul Economic și Social au votat pentru un aviz nefavorabil. „Între sponsorizări și vouchere pentru proprii angajați, e foarte greu de crezut că firmele vor mai accepta să aleagă prima variantă”, au argumentat aceștia. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile susține demersul ONG-urilor și cere dialog cu inițiatorii.
Sindicatele au votat în favoarea proiectului, dar cer un plafon fiscal separat pentru vouchere. În această variantă, o firmă ar putea sprijini concediile angajaților fără să consume din suma disponibilă pentru sponsorizări.
Ce se discută separat pentru bugetari
Pe 20 noiembrie, ministrul Economiei a spus că ia în calcul vouchere de aproximativ 1.000 de lei pentru bugetari în 2027, în creștere față de valoarea anuală de 800 de lei în 2026, pentru angajații din instituțiile publice cu salariul de bază lunar net de cel mult 6.000 de lei. Pentru cei care au primit deja voucherele, sumele încărcate pe card sunt valabile un an de la alimentare.
Din partea industriei turismului, președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, susține acordarea unor facilități pentru firme și consideră că un voucher ar trebui să aibă o valoare de 2.500 de lei. Atât costă, spune el, un pachet turistic mediu cumpărat prin agenție.
Ce urmează în Parlament
Inițiatorii au depus proiectul la Senat pe 4 noiembrie și au cerut procedură de urgență. La 21 noiembrie, urgența nu figurează ca aprobată, iar proiectul este încă în etapa avizelor. Senatul a cerut punctul de vedere al Guvernului și avize de la Consiliul Fiscal, Consiliul Concurenței și Consiliul Legislativ. 9 decembrie este termenul pentru avizul Consiliului Legislativ. Urmează dezbaterea în comisii și votul în Senat, iar decizia finală aparține Camerei Deputaților.
Între timp, Asociația pentru Relații Comunitare vrea să strângă cel puțin 1.000 de semnături înainte de a trimite conducerilor partidelor scrisoarea prin care cere retragerea proiectului.
