În ziua 1406 a războiului, Rusia continuă atacurile aeriene cu drone și rachete, chiar dacă la o intensitate ușor redusă. A vizat, din nou, infrastructura și orașele din sud-estul Ucrainei.
În paralel, armata ucraineană răspunde prin lovituri de precizie cu drone, distrugând coloane militare și poziții rusești, inclusiv în direcția Kursk și în Donețk.
Pe plan strategic, Kievul insistă asupra menținerii unei armate puternice, de 800.000 de militari, ca garanție de securitate.
Președintele Zelenski respinge categoric ideea unor retrageri teritoriale și condiționează orice pace de garanții de securitate ferme din partea SUA. Ucrainenii vor pacea, dar nu cu prețul pierderii teritoriale legitimizate.
Totodată, Moscova folosește acuzațiile privind un atac asupra reședinței lui Putin pentru a justifica înăsprirea poziției sale în negocierile de pace, fără a prezenta dovezi publice.
Mai mult, desfășurarea rachetelor Oreșnik în Belarus amplifică presiunea nucleară a Rusiei asupra Europei și a NATO.
Germania și alte state europene reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin finanțări pe termen lung, în timp ce ajutorul umanitar continuă să vină chiar și din state cu relații politice complicate, precum Georgia.
Situația pe front
- O rachetă Iskander și 52 de drone, doborâte - Forțele ruse au atacat Ucraina în noaptea de 29 spre 30 decembrie cu două rachete balistice Iskander-M și 60 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, rachetele au fost lansate din Crimeea ocupată și din regiunea rusă Voronej, iar dronele au venit din mai multe zone ale Rusiei și din Crimeea. Apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare o rachetă balistică și 52 de drone, folosind aviația, sistemele antiaeriene, războiul electronic și drone interceptoare. Totuși, o rachetă și opt drone au lovit cinci locații diferite. Potrivit Ukrainska Pravda, colonelul Iurii Ihnat a subliniat că, deși Rusia folosește de trei nopți la rând un număr mai mic de drone, atacurile aeriene nu au încetat, iar lupta pentru controlul cerului continuă în fiecare noapte.
- Bombardament asupra Zaporojie - Orașul Zaporojie a fost lovit de forțele ruse. Armata ucraineană a detectat lansarea unor bombe aeriene ghidate spre regiune și a declanșat alerta aeriană. Potrivit autorităților locale, atacul a avariat o infrastructură industrială și a provocat un incendiu. O femeie în vârstă de 43 de ani a fost rănită și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Autoritățile avertizează că presiunea militară în zonă este în creștere.
- Drone rusești lovesc în Dnipropetrovsk - Două districte din regiunea Dnipropetrovsk, Nikopol și Synelnikove, au fost atacate cu drone de către armata rusă. În timpul unui atac nocturn asupra comunității Vasîlkivska, o femeie de 67 de ani a fost rănită. În paralel, orașul Nikopol a fost vizat de o dronă FPV. Forțele de apărare aeriană au doborât trei drone deasupra regiunii.
- Atac asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră - Rusia a atacat marți infrastructuri din regiunea Odesa, avariind un navă civilă și instalații din porturile Pivdennîi și Ciornômorsk, la Marea Neagră, potrivit autorităților de la Kiev. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat, potrivit Le Figaro, că nava civilă lovită, sub pavilion panamez, era încărcată cu cereale și se afla în zona unor rezervoare de depozitare a petrolului. În urma atacului, o persoană a fost rănită.
Loviturile ucrainene
- Adăposturi rusești distruse - Operatorii de drone ai unei brigăzi de grăniceri au distrus două adăposturi rusești și au eliminat cinci militari inamici în direcția Kursk. Potrivit Serviciului de Grăniceri al Ucrainei, atacurile au fost realizate cu drone Vampire și FPV, folosite tot mai frecvent pentru lovituri de precizie.
- Coloană militară rusă distrusă în Donețk - Militarii Brigăzii 33 Mecanizate au distrus o coloană de tehnică militară rusă în regiunea Donețk, în apropiere de Volodîmîrivka, folosind drone FPV. Potrivit Forțelor Terestre ucrainene, trupele ruse se adunaseră în fața unui pod, pregătindu-se de deplasare, însă atacul cu drone le-a zădărnicit planurile. Cinci ATV-uri au fost distruse, iar cel puțin patru infanteriști ruși au fost eliminați.
Alte știri relevante
- Kremlinul amenință cu înăsprirea poziției la negocieri - Kremlinul a anunțat că își va înăspri poziția în eventualele negocieri de pace pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de un presupus atac cu drone asupra unei reședințe prezidențiale din regiunea Novgorod. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că atacul ar fi avut ca scop „blocarea procesului de negociere” și a avertizat că armata rusă „știe cum și când să răspundă”. Ucraina a respins acuzațiile, președintele Volodimir Zelenski calificându-le drept „o nouă rundă de minciuni” menite să justifice escaladarea războiului. Moscova afirmă că ar fi interceptat 91 de drone, dar nu a prezentat dovezi publice.
- Ucraina ironizează acuzațiile Moscovei - Ucraina a ales un răspuns ironic la acuzațiile Moscovei privind presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Putin, publicând o caricatură care îl prezintă pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în locul lui Jim Carrey pe afișul filmului „Liar Liar” (Mincinosul minicinoșilor). Imaginea, distribuită pe contul oficial de brand de țară al Ucrainei, păstrează sloganul „Trust me” (Ai încredere în mine) și introduce mesajul „Peace 2026. Honest” (Pace 2026. Onestitate). Reacția vine în contextul în care Rusia nu a prezentat dovezi publice ale atacului, invocând motive de securitate.
- Ce ar discuta Zelenski cu Putin - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, într-o eventuală conversație cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar aborda în primul rând chestiunea teritoriilor ocupate și motivele pentru care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News, citat de Ukrinform. Zelenski a subliniat că nu își dorește un dialog cu Putin, pe care îl consideră un inamic, dar că o astfel de discuție ar putea fi utilă pentru a clarifica intențiile Moscovei și pentru a evita un nou război. Liderul de la Kiev a spus că nu are încredere în Putin și că sentimentul său este că obiectivul Kremlinului a fost ocuparea întregii Ucraine.
- Belarus prezintă desfășurarea rachetelor Oreșnik - Belarusul a publicat un videoclip care arată desfășurarea pe teritoriul său a rachetelor hipersonice rusești Oreșnik, cu potențial nuclear, o mișcare ce consolidează capacitatea Moscovei de a lovi rapid ținte din Europa. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, aliat apropiat al lui Vladimir Putin, anunțase anterior că aceste sisteme vor fi puse în serviciu de luptă. Imaginile difuzate de Ministerul Apărării de la Minsk arată lansatoare mobile, echipaje mascate și exerciții desfășurate în condiții de iarnă, fără a dezvălui locația exactă.
- Partizanii ucraineni identifică un comandament rus în Crimeea - Agenți ai mișcării de partizani ATESH au anunțat că au identificat un posibil sediu al unei unități de apărare antiaeriană ruse în Sevastopol, în Crimeea ocupată. Potrivit acestora, locația ar fi asociată Diviziei 31 Apărare Aeriană, iar activitatea observată - deplasări de personal și comunicații intense - sugerează funcționarea unui punct de comandă. În zonă au fost observate și echipamente-capcană, folosite pentru a induce în eroare recunoașterea. Lansatoarele S-300 și S-400 sunt însă desfășurate separat, o tactică tipică pentru a complica identificarea și lovirea acestora.
- Sîrski: Efectivul de 800.000 de militari este suficient - Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat că menținerea unui efectiv de aproximativ 800.000 de militari este esențială pentru respingerea unei eventuale agresiuni ruse reînnoite. Inițial, în discuțiile legate de un posibil plan de pace, fusese propus un plafon de 600.000 de militari, însă Sîrski susține că acesta ar fi insuficient. El a subliniat că armata nu va accepta retrageri dictate politic și că orice decizie va fi analizată strict din perspectivă militară. Menținerea forței armate este prevăzută și în documentul-cadru de pace prezentat de președintele Volodimir Zelenski, punctează Ukrainska Pravda.
- Zelenski: Nu ne putem retrage pur și simplu din teritoriile noastre - Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu poate accepta retragerea din teritoriile sale ca parte a unui acord de pace, subliniind că nu este vorba doar de lege, ci de viețile a sute de mii de oameni. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu președintele SUA, Donald Trump, la Mar-a-Lago, pe care Zelenski a descris-o drept „productivă”. El a precizat că planul de pace în 20 de puncte este aproape finalizat, iar singurele chestiuni rămase vizează teritoriile ocupate. Zelenski a reiterat că Ucraina nu poate apăra cerul fără sprijin american și a cerut garanții de securitate ferme din partea SUA.
- Ucrainenii preferă negocierile - Disponibilitatea ucrainenilor de a accepta concesii teritoriale pentru pace diferă puternic în funcție de regiune, arată o analiză sociologică prezentată de Oleksii Antipovici, directorul grupului Rating. În vestul țării, unde războiul este mai puțin prezent în viața de zi cu zi, opoziția față de compromisuri este mai ridicată. În est, aproape de linia frontului, crește însă dorința pentru încetarea focului. La nivel național, aproape 80% dintre ucraineni consideră negocierile singura soluție realistă, dar majoritatea resping categoric recunoașterea teritoriilor ocupate sau retragerea din zone aflate sub control ucrainean. Detalii AICI
- Germania insistă: sprijinul pentru Ucraina nu scade - Guvernul german a respins informațiile privind o reducere a sprijinului pentru Ucraina, explicând că scăderea valorii licențelor de export de armament în 2025 nu reflectă realitatea ajutorului oferit. Oficialii de la Berlin au precizat că o parte din sprijin se bazează pe licențe acordate anterior și pe proiecte pe termen lung, care nu apar imediat în statistici. În plus, Ucraina investește tot mai mult în propria producție de armament. Germania rămâne cel mai mare donator bilateral al Ucrainei, inclusiv prin contribuția la împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru sprijin financiar, scrie Ukrinform.
- Georgia trimite generatoare Ucrainei, în ciuda relațiilor tensionate - Guvernul Georgiei a anunțat trimiterea a nouă generatoare către Ucraina, cu o valoare totală de peste 500.000 de dolari. Ajutorul umanitar va ajunge la Kiev în zilele următoare și va fi oferit gratuit. Decizia vine în contextul unor relații politice tensionate între cele două țări, după ce partidul de guvernământ de la Tbilisi a refuzat să impună sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Georgia a continuat să ofere sprijin umanitar Ucrainei, inclusiv prin donații făcute de societatea civilă.
- Pierderile Rusiei cresc accelerat - Pierderile armatei ruse în Ucraina au crescut în ultimele zece luni mai rapid decât în orice alt moment de la începutul invaziei din 2022. Potrivit datelor colectate de BBC News Russian împreună cu Mediazona și voluntari independenți, au fost confirmate aproape 160.000 de decese în rândul militarilor ruși. Experții estimează însă că această cifră reprezintă doar 45–65% din total, ceea ce ar duce numărul real al morților la 243.000–352.000. Creșterea pierderilor coincide cu momente-cheie ale negocierilor ruso-americane din 2025, inclusiv discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, sugerând că Moscova încearcă să câștige teren militar pentru a-și întări poziția la masa negocierilor.
- Căile Ferate Ruse taie cheltuielile pe fondul datoriilor uriașe - Compania de stat Căile Ferate Ruse a aprobat un buget de cheltuieli pentru 2026 cu 20% mai mic față de anul curent, ajungând la 713,6 miliarde de ruble, potrivit informațiilor citate de Reuters. Reducerea vine pe fondul acumulării unor datorii de aproximativ 4 trilioane de ruble, generate de scăderea veniturilor în contextul încetinirii economiei de război. Cea mai mare parte a bugetului va fi direcționată către întreținerea infrastructurii și siguranță, în timp ce investițiile majore, inclusiv linia de mare viteză Moscova–Sankt Petersburg, vor continua într-un ritm mai lent. Guvernul rus analizează opțiuni de sprijin pentru companie, unul dintre cei mai mari angajatori din țară.