Ziua 1194 de război este marcată de atacuri de amploare ale Ucrainei în Rusia, asupra bazelor aeriene, dar și de posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii feroviare și rutiere.
O operațiune spectaculoasă desfășurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe teritoriul Rusiei a vizat patru baze aeriene și a distrus sau avariat 41 de bombardiere grele rusești. Operațiunea, numită „Web”, a fost planificată timp de un an și jumătate și marchează una dintre cele mai ambițioase și îndrăznețe acțiuni desfășurate de Ucraina în adâncul teritoriului rus de la începutul războiului.
De asemenea, în Rusia, două poduri s-au prăbușit, autoritățile calificând incidentele drept acte teroriste.
O explozie a avut loc în regiunea Briansk, din vestul Rusiei, care se învecinează cu Ucraina şi Belarus. Un pod a fost aruncat în aer și s-a prăbușit, provocând deraierea unui tren. În urma incidentului, cel puţin şapte persoane au murit și peste 60 au fost rănite.
Un al doilea pod, de data asta unul de cale ferată, s-a prăbușit în regiunea Kursk, în timp ce pe el trecea o locomotivă. Aceasta a căzut și a luat foc pe autostrada care se afla dedesubt, mai mulți șoferi fiind răniți.
De cealaltă parte, Rusia a atacat masiv, în regiunea Zaporojie. Mai multe persoane au fost rănite și a fost afectată infrastructura critică. Rusia a organizat peste 500 de atacuri asupra a 17 localități din regiunea Zaporojie în numai o zi.
În plus, armata rusă a lovit cu o rachetă și un poligon în care se antrenau militari ucraineni, bilanțul fiind de 12 morți și 60 de răniți.
În ceea ce privește negocierile pentru pace, Volodimir Zelenski, a anunțat că o delegație ucraineană, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, se va afla luni la Istanbul pentru discuțiile preconizate cu Rusia. Ucraina cere un armistițiu complet și necondiționat și întoarcerea prizonierilor și a copiilor ucraineni răpiți.
Ce se întâmplă pe front
- Atacuri masive în Zaporojie - Rusia a lansat o serie de atacuri asupra regiunii Zaporojie în noaptea de sâmbătă spre duminică, rănind șapte persoane și afectând infrastructura critică și locuințe. În satul Verkhnya Tersa, o femeie de 53 de ani și un tânăr de 21 de ani au fost răniți, iar o casă a fost distrusă. Alte patru persoane au fost rănite în districtul Polohivskyi, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. În total, Rusia a efectuat 501 atacuri asupra a 17 localități din regiunea Zaporojie în doar o zi. Capitala regională, orașul Zaporojie, este controlată de Ucraina, dar este frecvent ținta atacurilor, scrie The Kyiv Independent.
- Atac respins la Kiev - Apărarea aeriană ucraineană a respins un atac aerian rusesc asupra Kievului, duminică dimineaţă, a declarat primarul Vitali Klitschko. Alertele de raid aerian şi de rachete au fost emise duminică dimineaţa, cu puţin înainte de ora 02:00. Posturile de ştiri ucrainene au raportat zgomotul unor explozii. Acest atac se întâmplă la o săptămână după cel mai mare raid aerian rusesc din război împotriva capitalei ucrainene.
- Sabotaj în Donetsk - Grupul partizan Atesh a revendicat sabotarea unei căi ferate în regiunea ocupată Donețk (după ce a distrus o cutie de relee pe noua linie Volnovaha–Mariupol), folosită de forțele ruse pentru transportul de combustibil, echipamente și muniții către front. Sabotajul a afectat sistemele de semnalizare și control al traficului. Linia permitea Moscovei să evite Crimeea și să transporte resurse mai rapid și mai sigur. Atesh susține că aceste acțiuni sporesc vulnerabilitatea trupelor ruse. Informațiile nu sunt verificate independent.
- Zeci de morți și răniți la poligon - Cel puţin 12 militari ucraineni au fost ucişi, iar alţi peste 60 răniţi, duminică, într-un atac rus cu rachetă, pe un poligon pe care se antrenau, au anunțat Forţele terestre ucrainene, relatează AFP. „Azi (duminică), la 1 iunie, inamicul a lansat un atac cu rachetă împotriva instalaţiei unei unităţi de antrenament”, a anunțat sursa citată, precizând că bilanțul este de „12 morţi şi 60 de răniţi”.
- Și-a dat demisia - Ucraina a anunțat că generalul-maior Mîhailo Drapatîi, comandant al trupelor terestre, și-a înaintat demisia. El și-a asumat astfel răspunderea după atacul cu rachetă balistică lansat de Rusia asupra poligonului de instruire a armatei ucrainene, în urma căruia au murit 12 soldați.
- Un nou sat cucerit - Rusia a anunţat duminică cucerirea unui sat în regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, în care Kievul se teme de un un nou atac de amploare. Ministerul rus al Apărării a anunțat într-un comunicat că trupele ruse au cucerit satul Oleksiïvka, situat în apropiere de frontiera rusă. Rusia a revendicat cucerirea mai multor sate în zonă, în care Ucraina a ordonat sâmbătă evacuări obligatorii.
- Pierderile Rusiei - Până la 1 iunie 2025, Rusia a pierdut 988.560 ( 1.230 în ultimele 24 de ore) de militari în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Printre pierderile de echipamente se numără: 28 de nave și bărci, 1 submarin, 10.872 de tancuri, 22.656 de vehicule blindate de luptă, 50.198 de vehicule și cisterne de combustibil, 28.527 de sisteme de artilerie, 1.401 lansatoare multiple de rachete, 1.173 sisteme de apărare antiaeriană, 372 avioane și 336 elicoptere, 38.366 de drone, 3.268 de rachete de croazieră.
Ce se întâmplă în Rusia
- Șapte morți, după ce un pod a fost aruncat în aer - Cel puţin şapte persoane au murit și alte 66 au fost rănite, după ce un pod a fost aruncat în aer și a provocat deraierea unui tren în regiunea Briansk din vestul Rusiei, care se învecinează cu Ucraina şi Belarus, au anunţat duminică autorităţile ruse, citate de Reuters. Locomotiva trenului şi mai multe vagoane au deraiat după ce structura unui pod rutier aruncat în aer s-a prăbușit. Treizeci de persoane, inclusiv doi copii, au fost spitalizate. Mecanicul de locomotivă s-a numărat printre persoanele decedate. Prăbușirea podului a fost rezultatul unei explozii, a confirmat guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Bogomaz, citat de Reuters. „Podul a fost aruncat în aer în timp ce trecea trenul Klimovo - Moscova, având la bord 388 de pasageri”, a spus Bogomaz, citat de Interfax. Accidentul a avut loc sâmbătă seara, la ora 22:44.
- Un al doilea pod prăbușit - Duminică dimineaţa, guvernatorul regiunii învecinate Kursk, Alexander Khinștein, a raportat pe Telegram prăbuşirea unui alt pod, de data aceasta un pod de cale ferată, pe care se deplasa o locomotivă, aceasta căzând pe autostrada care trece pe dedesubt şi luând foc. Mai mulți șoferi, al căror număr nu l-a precizat, au fost răniţi şi transportaţi la spital. La fel ca Belgorod şi Briansk, regiunea Kursk se învecinează cu Ucraina. Cazuri de sabotare a căilor ferate ruse au avut loc în zone apropiate de Ucraina. Ucraina nu obişnuieşte să comenteze sabotajele de pe teritoriul rus. Dar uneori le salută ca răspunsuri legitime la ofensivele Rusiei împotriva propriei reţele feroviare.
- Acte de terorism - Investigatorii ruși au declarat că prăbușirea celor două poduri în apropiere de granița cu Ucraina a fost cauzată de „acte de terorism”, a informat duminică agenția rusă de știri Interfax, transmite dpa. „Incidentele raportate au fost clasificate ca acte de terorism', a spus Svetlana Petrenko, purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Anchetă al Federației Ruse. Potrivit Kremlinului, președintele rus Vladimir Putin a vorbit la telefon cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, Bogomaz.
- Atac al Ucrainei asupra aviației ruse - O operațiune spectaculoasă desfășurată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe teritoriul Rusiei a vizat patru baze aeriene și a distrus sau avariat 41 de bombardiere grele rusești, relatează The Kyiv Independent, citând o sursă din cadrul agenției. Operațiunea, numită „Web”, a fost planificată timp de un an și jumătate și marchează una dintre cele mai ambițioase și îndrăznețe acțiuni desfășurate de Ucraina în adâncul teritoriului rus de la începutul războiului. Detalii AICI.
Alte informații relevante
- Zelenski: Rusia nu e serioasă în privința păcii - Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu există claritate cu privire la poziția Rusiei înaintea discuțiilor de pace programate la Istanbul. Deși Moscova a propus data de 2 iunie pentru următoarea rundă, nu a transmis un memorandum de negocieri, în ciuda promisiunilor. Ucraina și-a prezentat deja poziția și lucrează la noi inițiative diplomatice alături de partenerii europeni și americani. Zelensky a discutat și cu președintele Turciei și a reiterat că Ucraina vrea o pace reală, nu jocuri diplomatice. El a mai spus că speră ca SUA să susțină procesul prin sancțiuni decisive.
- Delegație ucraineană la Istanbul - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o delegație ucraineană, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, se va afla luni la Istanbul pentru discuțiile preconizate cu Rusia, relatează AFP și Reuters. „De asemenea, am definit pozițiile noastre înainte de întâlnirea de luni de la Istanbul”, a scris el pe rețelele de socializare, subliniind că prioritățile Ucrainei sunt: un armistițiu complet și necondiționat și întoarcerea prizonierilor și a copiilor ucraineni răpiți.
- Germania cere sancțiuni mai dure - Thorsten Frei, șeful Cancelariei Germane, a declarat că UE ar trebui să examineze mai atent posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate (aproximativ 200 miliarde euro) pentru sprijinirea Ucrainei. El a cerut o poziție mai fermă împotriva Kremlinului și a susținut pachetul numărul 18 de sancțiuni al UE aflat în pregătire, care va viza flota ascunsă a Rusiei, sectorul energetic, financiar și gazoductele Nord Stream. Aceste sancțiuni vin ca răspuns la refuzul lui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu.
- UE condamnă legea „agenților străini” din Georgia - UE a criticat dur legea privind „agenții străini” adoptată de guvernul georgian, considerând-o un regres democratic major și o măsură represivă menită să reducă libertatea societății civile și a presei. Legea, intrată în vigoare pe 31 mai, obligă ONG-urile cu finanțare externă să se înregistreze ca agenți străini. UE avertizează că procesul de aderare al Georgiei este în prezent blocat și cere eliberarea tuturor jurnaliștilor, activiștilor și protestatarilor reținuți pe nedrept. Legea este inspirată din legislația represivă adoptată anterior de Rusia.
- Ucraina nu plătește o datorie scadentă pe 2 iunie - Ministerul de Finanţe al Ucrainei a anunţat că nu va plăti o datorie de peste jumătate de miliard de dolari deţinătorilor de titluri legate de PIB, scadentă pe 2 iunie, marcând astfel primul default de la crearea acestor instrumente financiare, transmite Reuters. Ţara afectată de război are o datorie de 665 de milioane de dolari, scadentă pe 2 iunie, legată de aceste titluri („warranturi”) în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari, în funcţie de performanţa economică din 2023. „Ucraina rămâne angajată să implementeze o restructurare cuprinzătoare, echitabilă şi corectă a acestor instrumente financiare”, a transmis Ministerul de Finanţe într-un comunicat. Serhii Marchenko, ministrul de Finanțe, a spus că aceste titluri, legate de creşterea economică, au fost „concepute pentru o lume care nu mai există”.