Veterani ai politicii ucrainene, de mult ieșiți din prim-plan, au devenit o nouă sursă de presiune asupra conducerii politice a Ucrainei.
După confruntarea din Biroul Oval dintre președintele Volodimir Zelenski și omologul său american, Donald Trump, Casa Albă a început să caute modalități de a-l submina pe Zelenski, arată The Kyiv Independent.
Suspendarea de către Trump a livrărilor de ajutor militar american și a schimbului de informații cu Ucraina a făcut parte din această campanie de presiune. Totuși, Casa Albă căuta și alte metode pentru a-i slăbi poziția lui Zelenski pe plan intern.
Fostul președinte Petro Poroșenko, liderul de facto al opoziției ucrainene, a declarat inițial, după disputa cu Trump, că nu îl va critica pe Zelenski „pentru că țara nu are nevoie de asta acum”.
Însă, după ce echipa sa ar fi avut întâlniri cu membri ai administrației Trump, fostul președinte și-a schimbat discursul și l-a atacat pe succesorul său.
Poroșenko l-a criticat pe Zelenski pentru sancțiunile impuse împotriva sa și a afirmat că acesta este „liderul nefericit al unei echipe care conduce națiunea spre dictatură”.
Într-un interviu pentru The Guardian, publicat pe 24 martie, Poroșenko a descris întâlnirea de la Casa Albă ca fiind „o greșeală dezastruoasă” a lui Zelenski și a echipei sale.
El a mai spus că Ucraina ar trebui „să uite acum de termenul operațiune ofensivă” și să înceteze să „piardă oameni, teritoriu și timp.” Aceste declarații par să fie în concordanță cu retorica lui Trump.
În același timp, o schimbare de poziție similară a fost observată și la fostul premier Iulia Timoșenko, despre care Politico scrie că a fost și ea în contact cu cercul apropiat al lui Trump.
Ce speră să obțină liderii opoziției din Ucraina
Analistul politic Volodimir Fesenko susține că retorica lui Timoșenko și a lui Poroșenko s-a radicalizat a urmare a discuțiilor privind un posibil acord de încetare a focului, care ar putea declanșa o campanie electorală în Ucraina.
Pentru unii politicieni, alinierea cu liderii de la Washington, chiar și împotriva conducerii propriei țări, poate fi considerată o mișcare politică avantajoasă.
„Există din nou așteptări că în viitorul apropiat ar putea fi încheiat un acord de încetare a focului și că, ulterior, ar putea începe campania electorală. Cred că acest lucru îi împinge atât pe Poroșenko, cât și pe Timoșenko spre această poziționare politică,” a explicat Fesenko.
La începutul lunii martie, Politico a relatat, citând trei parlamentari ucraineni anonimi și un expert republican în politică externă din SUA, că aliații lui Trump au purtat discuții secrete cu membri de rang înalt ai partidului Solidaritatea Europeană al lui Poroșenko, precum și cu liderul partidului Batkivșcina (Patria), Iulia Timoșenko.
Se pare că aceste discuții s-au concentrat pe posibilitatea organizării rapide a alegerilor prezidențiale în Ucraina. Cei doi politicieni au confirmat că întâlnirile au avut loc, dar au negat că ar fi fost parte dintr-un complot pentru înlăturarea lui Zelenski.
Ambele partide de opoziție dețin câteva zeci de locuri în parlamentul ucrainean.
Se aliniază cu Trump pe fondul negocierilor de pace
Întâlnirile dintre politicieni ucraineni și omologii lor străini sunt frecvente, au declarat pentru Kyiv Independent mai mulți parlamentari ai opoziției.
Deputatul Mykola Kniajyțki, membru al Solidarității Europene a lui Poroșenko, a precizat că a vizitat SUA alături de partidul de guvernământ Slujitorul Poporului, ca parte a unei delegații ucrainene. Aceștia s-au întâlnit cu congresmeni din ambele tabere politice americane, inclusiv cu „persoane apropiate de Trump.”
„Nu ne-am permite niciodată să discutăm în străinătate despre alegeri sau despre vreo acțiune împotriva lui Zelenski, deoarece, în acest caz, Rusia își dorește răsturnarea lui Zelenski,” a declarat Kniajyțki.
„Evident, vrem să organizăm alegeri și să fim în opoziție față de Zelenski. Dar considerăm că organizarea alegerilor acum, sub legea marțială, este periculoasă pentru stabilitatea țării. Rusia ar putea profita de acest lucru împotriva noastră.”
Câte voturi ar obține Poroșenko și Timoșenko
Atât Poroșenko, cât și Timoșenko rămân figuri influente în parlamentul ucrainean și sunt cunoscuți atât în Ucraina, cât și în afara ei, datorită carierelor lor politice de durată.
Timoșenko a fost prim-ministru în 2005 și din nou între 2007 și 2010. Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019, când a pierdut alegerile în fața lui Zelenski, care a câștigat detașat turul al doilea.
Cei doi politicieni încearcă să rămână relevanți atât în Ucraina, cât și în străinătate. Atât Poroșenko, cât și Timoșenko au angajat lobbyiști americani pentru a-și promova interesele în SUA, potrivit unei investigații realizate de Schemes, proiectul RFE/RL, și Deutsche Welle.
Cu toate acestea, niciunul nu pare să aibă șanse reale de a-l înfrunta pe Zelenski în viitoarele alegeri.
Un sondaj realizat de proiectul „Identitate și Frontiere în Flux: Studiul Ucrainei” (IBIF), în parteneriat cu Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), arată că aproximativ 8% dintre ucraineni l-ar vota pe Poroșenko și doar 5% pe Timoșenko. În schimb, 41% îl susțin pe Zelenski.
Sondajul nu l-a inclus pe Valerii Zalujnîi, fostul comandant-șef al forțelor armate ucrainene, considerat principalul și, probabil, singurul adversar serios al lui Zelenski.
De-a lungul anilor, influența lui Poroșenko și a lui Timoșenko asupra politicii ucrainene a scăzut semnificativ.
Timoșenko a candidat de trei ori la președinție, pierzând de fiecare dată și nereușind să ajungă în turul doi la ultima sa încercare, în 2019.
Poroșenko a fost învins zdrobitor în 2019, obținând doar 25% din voturi, față de 75% pentru Zelenski.
Poroșenko, care a fost președinte în timpul primului mandat al lui Trump, își laudă acum relația cu fostul lider american, poziționându-se ca fiind unul dintre puținii care știu cum să trateze cu acesta.