Două informații au ajuns în spațiul public în ultimele zile care, puse cap la cap, indică un anumit tip de coordonare între Donald Trump și Vladimir Putin în ce privește conflictul din țara vecină.
Prima a apărut în data de 27 martie, atunci când s-a aflat că Washingtonul a trimis către Kiev o nouă propunere cu privire la „contractul de extragere a mineralelor rare”.
Documentul nu a fost făcut public, dar conform mai multor surse de presă care au citit textul „SUA și-au revizuit propunerea inițială, care nu oferă Ucrainei nicio viitoare garanție de securitate, dar solicită Ucrainei să contribuie la un fond comun de investiții cu toate veniturile obținute din utilizarea resurselor naturale gestionate de întreprinderi publice și private pe teritoriul țării sale”, anunță agenția Reuters.
Dacă e adevărat, atunci Volodimir Zelenski ține în mână o propunere a lui Donald Trump și mai puțin acceptabilă ca prima, cerându-i Ucrainei să verse, nici mai mult nici mai puțin, toate veniturile realizate în urma exploatărilor miniere viitoare într-un fond de investiții, controlat de asociați ai lui Trump.
„Statele Unite doresc să creeze un consiliu de cinci persoane care să supravegheze fondul de investiții, format din trei membri propuși de Washington și doi de la Kiev, care să împartă banii obținuți din proiectele de minerit, gaze și petrol între Statele Unite și Ucraina, potrivit unor propunerii americane”, se arată într-un articol al publicației de „The Hill”.
E foarte greu de crezut că Volodimir Zelenski ar putea accepta un astfel de „deal”, cum îi spune Trump, fără costuri politice uriașe, mai ales că propunerea nu e însoțită de nicio garanție de securitate.
Trump urmărește să-l controleze pe Zelenski
„Am crezut că am convenit asupra unui acord-cadru urmat de un acord complet. Acum, Statele Unite propun semnarea imediată a unui acord complet, care necesită o revizuire suplimentară”, a fost prima reacție a președintelui ucrainean față de proiectul venit de la Trump.
De la început, interesul noului președinte american pentru metalele rare ucrainene, care nu sunt prezente pe teritoriul țării într-o măsură atât de mare încât să producă o schimbare economică majoră pe piața mondială, a arătat mai mult cu încercarea acestuia de a crea o pârghie politică prin care să-l controleze pe Zelenski.
Dacă președintele ucrainean respinge acordul, devine inamicul SUA, oferind noii administrații posibilitatea să ia măsuri împotriva Kievului. De exemplu, stoparea transferului de echipament militar și cel de informații strategice, cum s-a și întâmplat pentru o scurtă perioadă după șocanta scenă de bullying de la Casa Albă.
Dacă acceptă acordul, rezultatul imediat ar fi o „sinucidere politică” pentru Zelenski, acesta urmând a fi acuzat chiar de către cei mai apropiați susținătorii săi că a vândut resursele Ucrainei și n-a obținut nimic în schimb.
Propunerea lui Donald Trump e creată cu scopul de a-l împinge pe Volodimir Zelenski cu spatele la zid, fără marje de manevră politică.
Decapitarea Ucrainei
A doua informație importantă a fost lansată de Vladimir Putin, care, la un eveniment militar din Murmansk, Rusia, a anunțat, în premieră, propria sa viziune concretă pentru încetarea focului în Ucraina.
Președintele rus nu are de gând să-și retragă trupele din teritoriile cucerite, dar cere transformarea Ucrainei într-o „zonă critică” de tipul Timorului de Est, Noua Guinee sau părți din fosta Iugoslavie - teritorii cu vid de putere, marcate de războaie civile - și înlocuirea lui Volodimir Zelenski, controlul țării urmând să fie exercitat de ONU, cu ajutorul SUA și, eventual, câteva state europene agreate de Kremlin.
Toate acestea, cu scopul de „a organiza alegeri democratice acolo, pentru a instaura un guvern competent în care oamenii să aibă încredere. Și apoi să purtăm discuții cu acesta cu privire la un tratat de pace și să semnăm documente legitime care să fie recunoscute la nivel mondial și să fie fiabile și stabile”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenția TASS.
Singura cale pentru Putin de a rămâne la putere
Cele două propuneri, americană și rusă, duc într-un punct comun - alungarea lui Volodimir Zelenski de la putere, deși a fost ales în mod democratic, fiind liderul care și-a asumat apărarea Ucrainei, atacată de Rusia.
O altă observație ce reiese din analizarea contractului fără ieșire, propus de Trump, și soluția Putin e aceea că există coordonare între Casa Albă și Kremlin, iar la negocierile de pace și convorbirile telefonice dintre cei doi lideri, mai degrabă se discută despre un plan comun de a schimba, într-un fel sau altul, conducerea democratică a Ucrainei decât soluții concrete pentru încetarea conflictului și retragerea Rusiei, măcar parțial, din teritoriile ocupate.
Alianța dintre Europa și Marea Britanie va avea un cuvânt de spus, totuși, în această privință, dar primul pas e așteptat să-l facă Zelenski, alături de ucraineni.
Coordonarea dintre Trump și Putin e destul de străvezie, iar modul lor de acțiune îi vulnerabilizează pe amândoi.
Eforturile președintelui american de a satisface cererile Rusiei duc la tensiuni în cadrul administrației de la Casa Albă și Congresului SUA, iar Putin arată, în premieră, nerăbdare în ce privește încheierea conflictului.
Mesajul liderului de la Kremlin e mai clar ca niciodată de la începutul războiului.
Simplificând, Putin spune că e de acord cu încheierea războiului dacă rămâne cu teritoriile cucerite și pleacă Zelenski de la putere.
Privind întregul context din perspectiva sa, e singura modalitate în care președintele rus poate anunța victoria campaniei sale militare ratate și să-i rămână o cale de a se menține la putere.
E limpede că avem în față o strategie discutată de Trump și Putin, dar e greu de spus acum în ce măsură se poate și realiza.
De la un astfel de plan politic, economic și militar pe care cei doi urmăresc să-l impună, practic, întregii lumi, și până la realizarea lui e un drum lung, plin de obstacole și situații neprevăzute.