Cetățenii sârbi ocupă locul trei în lume în ceea ce privește posesia de arme. Oficialii guvernamentali resping estimările dar președintele Vucic promite dezarmarea completă a populației.
După cele două masacre comise în două zile succesive, în Serbia a fost demarată o dezbatere publică despre deținerea de arme. Conform proiectului elvețian de cercetare Small Arms Survey, în 2018, țara din Balcanii de Vest ocupă locul trei în lume într-o statistică a înarmării populației civile – după Yemen și SUA: existau atunci 39,1 arme ușoare la suta de locuitori.
Predrag Petrovic, director de cercetare la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad, estimează, într-o analiză făcută pentru DW, că cel puțin la fel de multe arme se află în posesia ilegală a cetățenilor. "Conform datelor oficiale ale poliției sârbe, în 2021, în Serbia erau 920.000 de arme. Între timp au fost returnate între 50 și 60.000".
O vie "cultură a armelor"
Indiferent care dintre aceste aproximări este mai exactă, prezența armelor este o evidență iar ideea că ar trebui să existe arme în fiecare casă este răspândită în Serbia. Expertul în securitate Petrovic vede această "cultură a armelor" izvorâtă în războaiele care au loc în fosta Iugoslavie în anii 90 ai secolului trecut.
"Unele dintre armele din acei ani nu au fost niciodată predate, deoarece cetățenii statelor postiugoslave încă nu se simt în siguranță nici astăzi. În plus, armele din Balcanii de Vest sunt în mod tradițional un simbol al puterii și un element de statut social: posesorul este în măsură să se protejeze pe sine și familia lui", punctează Petrovic.
Studiile BCBP arată, de asemenea, că cetățenii se simt cel mai în siguranță acasă dar "nu pentru că ar asocia securitatea cu instituțiile statului, cum ar fi poliția, ci pentru că au vecini buni și pentru că sunt capabili să se autoprotejeze".
Președintele anunță controale și restricții
Statul sârb promite acum că va reduce drastic numărul de arme din țară. "Toți oamenii care au arme, adică circa 400.000 - și nu mă refer la armele de vânătoare - vor fi verificați. Nu vor mai rămâne mai mult de 30.000-40.000 de arme. Vom efectua dezarmarea aproape completă a Serbiei", a afirmat președintele Aleksandar Vucic, după recentele incidente sângeroase.
Guvernul de la Belgrad a mai anunțat, pentru următoarele șase luni, controale asupra modului în care sunt depozitate armele și dacă accesul minorilor și altor persoane neautorizate este împiedicat în mod adecvat.
În plus, procedurile pentru eliberarea de noi autorizații urmează să fie înăsprite. Ministerul de Interne de la Belgrad va emite un moratoriu de doi ani asupra licențelor pentru arme. "Știm că acest lucru nu va fi fără probleme - dar cu cât sunt mai puține puști, cu atât este mai puțin pericol pentru copiii și cetățenii noștri", a apreciat Vucic într-o conferință de presă susținută după cel mai recent dintre masacre.
Inconsecvența autorităților
O înăsprire a controalelor este adecvată dar interzicerea armelor nu are sens, spune Dejan Milutinovic, de la Asociația Profesională a Industriei de Securitate din Serbia (SUSB). "Avem deja reguli prea stricte. Armele sunt confiscate definitiv în cazul celei mai mici dispute de cartier. Dar nu există nicio modalitate de a ști dinainte dacă cineva își va folosi arma", a precizat Milutinovic pentru DW.
Expertul în securitate Petrovic amintește că regulile pentru deținerea privată a armelor au fost deja înăsprite prin lege în 2015. În acel moment, a fost impusă o reînregistrare obligatorie a armelor existente. Fiecare cetățean a fost obligat să treacă teste și să ofere un motiv pentru care vrea să-și păstreze armele. Dar strictețea de pe hârtie nu se reflectă și în practică. Termenul limită de înregistrare a fost amânat de mai multe ori - cel mai recent în 2022, cu încă doi ani.
"Responsabilitatea nu revine cetățenilor Serbiei, ci instituțiilor statului. Iar practica lor este destul de inconsecventă: unele arme au fost confiscate pentru că poliția credea că proprietarii lor nu au de ce să le păstreze; altor proprietari de arme li s-au dat licențe noi de portarmă, deși nu a existat niciun motiv pentru posesie", adaugă Petrovic.
Arme ilegale care provin de la autorități
Dacă cifrele oficiale vorbesc despre armele legal înregistrate în Serbia, există încă o cantitate necunoscut de mare de arme deținute ilegal, pentru care lipsește o privire de ansamblu. În vremea războaielor din anii 1990, „armele au fost distribuite populației în număr mare și e greu să mergi pe firul procesului de atunci”, susține Petrovic. Singura operațiune majoră de dezarmare a avut loc după asasinarea prim-ministrului Zoran Djindjic, în urmă cu douăzeci de ani, când în jur de 50.000 de arme au fost confiscate sau returnate.
"De data aceasta ar fi nevoie de o campanie cu adevărat serioasă de convingere a cetăţenilor că pot avea încredere în instituțiile statului sârb, că securitatea le este garantată şi că, prin urmare, cetățenii Serbiei nu mai au nevoie de arme", mai spune Petrovic.
Dejan Milutinovic, reprezentantul firmelor de securitate, afirmă că majoritatea armelor ilegal deținute se află la grupările crimei organizate. Pușca automată folosită la crimele comise în 4 mai lângă orășelul Mladenovac nu a putut fi obținută pe căi legale.
Milutinovic trage un semnal de alarmă: "Armele automate se găsesc doar la armată și poliție. De acolo dispar fie prin acțiunea neglijentă a soldaților și a ofițerilor de poliție, fie prin trafic ilegal de arme".
Cetăţenilor Serbiei care deţin arme fără autorizație li se acordă acum o perioadă de o lună pentru a le preda fără consecinţe. Președintele Vucic a avertizat, însă, că oricine nu va face așa va fi până la urmă găsit, "iar consecințele vor fi groaznice".