Serbia, unde un elev de gimnaziu a deschis miercuri focul asupra colegilor săi de clasă, are o cultură a armelor de foc adânc înrădăcinată, dar şi un regim strict de control al acestor arme.
Întreaga regiune a Balcanilor de vest este inundată de sute de mii de arme ilegale, ca urmare a războaielor din anii 1990 din Croaţia, Bosnia şi Kosovo, în care etnicii sârbi s-au confruntat cu alte grupuri etnice care alcătuiseră împreună fosta Republică Federală Iugoslavă, relatează Reuters.
Autorităţile sârbe de atunci au promovat politici naţionaliste şi au folosit presa pentru a prezenta criminali de război şi interlopi drept eroi şi apărători ai teritoriului sârb. Zeci de oameni au fost ucişi în schimburi de focuri specifice crimei organizate, în anii 1990.
Zeci de mii de arme de foc ilegale au fost ulterior predate sau înregistrate în cadrul unor amnistii. Totuşi, Serbia se menţine pe locul al treilea pe plan global, după Statele Unite ale Americii şi Yemen, cu un număr estimat de 39 de arme de foc la 100 de locuitori - alături de fostul său partener federal Muntenegru -, potrivit raportului Small Arms Survey din 2018.
Pe de altă parte, vânătoarea este foarte populară în Serbia, peste 78.000 din cei 6,6 milioane de locuitori ai săi având permise de vânătoare, iar numeroase familii deţin arme în casă de generaţii.
Totuşi, atacurile armate în masă sunt comparativ rare în această ţară.
Pot deţine arme doar persoanele peste 18 ani, în baza unui permis obţinut după verificarea riguroasă a cazierului. Există de asemenea unui examen medical obligatoriu, care trebuie repetat la fiecare cinci ani.
Trecutul penal, tulburările mintale, abuzul de alcool sau de substanţe ilegale sunt situaţii care nu permit obţinerea unui astfel de permis. Totodată, armele de foc trebuie păstrate sub cheie, într-un loc special şi pot fi confiscate în cazul în care proprietarul lor este considerat iresponsabil.
În plus, proprietarii de arme trebuie să absolve un curs de pregătire şi să răspundă la un chestionar cu întrebări din legislaţia privind armele de foc.
Mai mult, simpla deţinere a unui permis de arme de foc nu îl autorizează pe deţinător să poarte cu el arma oriunde în afara locuinţei.
Cel mai sângeros atac cu arme de foc din Serbia de după anii 1990 a fost cel din 2013 din satul Velika Ivanca, unde un localnic de 60 de ani, Ljubisa Bogdanovic, a omorât 14 oameni, după care s-a sinucis.
Pe 27 iulie 2007, Nikola Radoslavljevic a împuşcat mortal nouă oameni şi a rănit alţi cinci în satul Jabukovac (est), fiind ulterior internat într-o clinică de psihiatrie.
În 2015, Rade Sefer a omorât şase oaspeţi veniţi la nunta fiului său, în oraşul nordic Senta, înainte de a fi ucis de un alt bărbat, cu un scaun.
Un an mai târziu, Sinisa Zlatic a omorât cinci oameni cu o puşcă de asalt la o cafenea din oraşul Zitiste, tot în nordul Serbiei, pentru a fi apoi arestat şi condamnat.