Un complet de la Înalta Curte a aplicat decizia CCR, nu a CJUE privind legalitatea Secţiei Speciale: Parlamentul şi Guvernul au obligația să colaboreze cu UE, nu instanțele

Un complet de la Înalta Curte a aplicat decizia CCR, nu a CJUE privind legalitatea Secţiei Speciale: Parlamentul şi Guvernul au obligația să colaboreze cu UE, nu instanțele

Trei judecătoare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de a constata nulitatea absolută a unui dosarul întocmit de Secția Specială.

Astfel, judecătoarele au aplicat decizia CCR, care a declarat că SIIJ e constituțională, și nu decizia Curții Europene de Justiție, care a spus că Secția Specială încalcă legislația europeană, potrivit G4Media.ro.

Amintim că pe 18 mai 2021, Curtea Europeană de Justiție a decis, într-o cauză inițiată de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și unele instanțe din România, că SIIJ nu e compatibilă cu legislația europeană și instanțelor naționale pot verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului și, deci, pot anula actele SIIJ.

ADVERTISING

Ulterior, pe 8 iunie, a venit mutarea Curții Constituționale, care a declarat constituțională Secția. Decizia a fost luată de o majoritate de șapte judecători din nouă, șase dintre ei fiind numiți în funcție de PSD și USL. În plus, CCR a comentat decizia definitivă a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești, care a desființat SS.

“O instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din legile interne, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a CCR, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție”, se arăta atunci în comunicatul CCR.

ADVERTISING

Tot pe 8 iunie a fost publicat și MCV-ul, care cerea desființarea Secției Speciale, cartof fierbinte în coaliția de guvernare, care în cele din urmă a contribuit și la ieșirea USR PLUS de la guvernare.

Acum, în decizia din 8 septembrie în cazul Onea și Negulescu, judecătoarele Hermina Iancu, Elena Barbu şi Eleni Cristina Marcu spun că se supun deciziei CCR, fiind în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene și să aplice deciziile.

”Reţine Înalta Curte ca fiind deosebit de relevant în cauză paragraful 84 din decizia nr.390 unde se menţionează că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art. 4 din TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”, se arată în decizia ÎCCJ.

ADVERTISING

Jurnaliștii de la G4Media scriu că judecătoarea Hermina Iancu e cea care a refuzat să-l condamne pe Adrian Năstase în dosarul Zambaccian, iar judecătoarele Eleni Marcu şi Elena Barbu au fost numite la Secţia penală a ÎCCJ de Secţia pentru judecători a CSM, dominată de fosta şefă a Consiliului Lia Savonea. Totodată, Judecătoarea Elena Barbu este soţia lui Silviu Barbu, şeful Corpului de control al premierului Florin Cîţu.

Citește mai multe pe acest subiect:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇