Uniunea Europeană, Canada și Lituania și-au retras sprijinul oficial pentru o conferință internațională despre dezinformare, după ce administrația Trump a protestat față de dezbateri care prezentau SUA drept o posibilă sursă de manipulare informațională. Washingtonul a cerut ambasadelor sale din mai multe țări, inclusiv România, să transmită nemulțumirea autorităților americane, potrivit unei telegrame diplomatice consultate de Politico.
Conferința #Disinfo2026, desfășurată miercuri și joi, 7–8 octombrie, la Vilnius, a continuat, inclusiv cu dezbaterea criticată de administrația americană. Retragerile au afectat însă participarea oficială și asocierea publică a unor instituții cu evenimentul.
Imagini analizate de Politico arată că siglele serviciilor diplomatice ale Canadei, Lituaniei și UE au fost acoperite pe bannerele conferinței. Franța a rămas singurul „susținător principal”.
Ce dezbateri au deranjat Washingtonul
Nemulțumirea administrației Trump a fost provocată de sesiuni în care se discuta despre Statele Unite ca actor implicat în manipularea informațiilor și ingerințe străine, un fenomen descris în terminologia europeană prin acronimul FIMI.
Una dintre dezbateri, intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, reacție”, reunea doi cercetători americani și un fost oficial CIA. Tema era modul în care Statele Unite deveniseră, în evaluarea participanților, o sursă de dezinformare pentru Europa.
O altă sesiune, „Sub atac: cum face față comunitatea care combate dezinformarea presiunilor guvernului SUA”, invita experți juridici să discute despre riscul unor interdicții de călătorie impuse de Washington unor europeni.
FIMI este un concept mai larg decât răspândirea unor informații false. Serviciul European de Acțiune Externă îl folosește pentru comportamente intenționate și coordonate de manipulare, care pot afecta procesele politice și democratice. Activitatea instituției în acest domeniu se concentrează în special asupra Rusiei și Chinei.
Tocmai această asociere a provocat reacția Washingtonului. Telegrama citată de Politico susține că programul conferinței pune SUA în aceeași categorie cu „adversari străini precum Rusia și China”, creând o „echivalență falsă”, care ascunde amploarea și natura ingerințelor celor două țări în democrațiile occidentale.
Ambasadelor li s-a cerut să intervină verbal, fără demersuri scrise
Potrivit Politico, instrucțiunile au venit de la biroul secretarului de stat american.
Departamentul de Stat le-a cerut ambasadelor din mai multe țări europene și reprezentanței americane pe lângă UE să transmită preocupările Washingtonului și să afle dacă guvernele respective sunt de acord cu prezentarea Statelor Unite drept actor FIMI.
Printre destinatarii telegramei se aflau ambasadele SUA din Franța, Norvegia, România și Polonia.
Acestea trebuiau să comunice nemulțumirea americană verbal, nu în scris, potrivit documentului și unui oficial american citat sub protecția anonimatului.
Același oficial a precizat că unora dintre țări li s-a cerut să își reconsidere participarea la conferință. Solicitarea nu a fost adresată însă tuturor statelor contactate.
Articolul Politico nu precizează dacă României i s-a cerut explicit să se retragă. La momentul relatării, oficiali din România, Norvegia și Polonia figurau în continuare în program. Ministerele de Externe ale celor trei țări nu răspunseseră solicitărilor de comentarii.
Autoritățile americane au contactat și Ministerul francez de Externe, dar Franța nu s-a retras.
Canada și Lituania au cerut eliminarea siglelor, apoi a urmat serviciul diplomatic al UE
Potrivit unui participant citat de Politico, Canada și Lituania le-au cerut organizatorilor, până luni, 5 octombrie, să elimine siglele ministerelor lor din materialele conferinței.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția care gestionează diplomația UE, a făcut același lucru marți. Retragerea siglelor fusese relatată inițial de publicația europeană Rapporteur.
Politico scrie că, după discuțiile cu oficialii americani, Canada și Lituania și-au retras sprijinul, iar reprezentanții lor nu au mai figurat în dezbateri sau în materialele oficiale. SEAE a fost, de asemenea, eliminat din programul oficial.
Purtătorii de cuvânt ai SEAE și ai Ministerului lituanian de Externe au explicat că unele părți ale programului nu corespundeau pozițiilor lor oficiale. Nu au precizat însă care erau aceste poziții sau ce anume contestau.
Telegrama descrie angajamentul ministrului lituanian de Externe
Documentul consultat de Politico face o legătură explicită între intervenția americană și retragerea sprijinului Lituaniei.
Potrivit telegramei, după discuțiile cu ambasada SUA, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că sesiunile despre Statele Unite nu reprezintă poziția guvernului său și s-a angajat că niciun reprezentant al ministerului nu va participa.
În cazul Canadei, oficiali de rang înalt din structura de diplomație publică a Departamentului de Stat au contactat direct autoritățile de la Ottawa pentru a-și exprima nemulțumirea față de implicarea lor în eveniment.
Structura respectivă, condusă de Sarah Rogers, se ocupă de comunicarea diplomatică destinată publicului din alte țări și de obținerea sprijinului pentru obiectivele americane.
Reacția SUA: eticheta de „amenințare FIMI” afectează obiectivele comune
Departamentul de Stat nu a comentat detaliile conversațiilor diplomatice, dar a apărat reacția Washingtonului.
„Nu ar trebui să fie o surpriză că țările se disociază de această conferință după ce află că a etichetat SUA drept o «amenințare FIMI»”, a transmis instituția, potrivit Politico.
În aceeași declarație, Departamentul de Stat a susținut că folosirea pentru SUA a unui termen asociat în mod obișnuit operațiunilor de influență ale adversarilor „subminează obiectivele comune și ar trebui să îi alarmeze pe cei implicați”.
Un cercetător american invocă libertatea de exprimare
Adam Fivenson, cercetător la Centrul pentru Securitate, Inovare și Noi Tehnologii al American University și participant la una dintre sesiunile contestate, a criticat intervenția Departamentului de Stat.
„Văd o reacție foarte ciudată a Departamentului de Stat la o conferință a unor cercetători care își exercită drepturile la liberă exprimare garantate de Primul Amendament pentru a vorbi despre cum să oprim minciuna și manipularea care subminează democrația și afectează familiile și copiii noștri”, a declarat el pentru Politico.
Dezbaterea la care participa s-a desfășurat conform programului.
Un nou episod al disputelor privind discursul online
Politico descrie intervenția drept un demers neobișnuit de folosire a presiunii asupra guvernelor aliate pentru a reduce la tăcere criticile unor europeni și ale unor americani aflați în străinătate.
Publicația plasează episodul în contextul presiunilor repetate ale administrației Trump și ale aliaților săi asupra statelor europene în privința regulilor pentru discursul online.
Aceste demersuri au inclus critici publice, lobby împotriva legislației europene și restricții de viză pentru europeni implicați în reglementarea platformelor. Washingtonul și politicieni republicani au susținut că unele obligații impuse platformelor, inclusiv anumite cerințe de verificare a vârstei pentru accesul la conținut potențial dăunător, pot constitui forme de cenzură.
În paralel, administrația Trump a desființat structuri americane care combăteau dezinformarea, inclusiv din cadrul Departamentului de Stat, și a redus echipe din Departamentul pentru Securitate Internă, amintește Politico.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% și anunță că inflația ar putea crește
Mama fostului deputat PSD Sorin Vrăjitoru, asociată la 79 de ani în firme cu avize de racordare la Transelectrica pentru aproape 650 MW
ÎCCJ amână, pentru a șaptea oară, decizia pe salariile magistraților. De unde vine miliardul de euro pe care îl vrea Justiția de la guvern
Retragerea unui zeu: Leo Messi, la ultimul meci în naționala Argentinei
