Vara se apropie de sfârșit, dar autoritățile ucrainene nu sunt în grafic cu pregătirile pentru o criză energetică inevitabilă.
În ultima zi de vară la Kiev, locuitorii orașului au profitat din plin de vremea caldă, făcând plajă pe malurile nisipoase ale Niprului, chiar și în timp ce zeci de drone erau doborâte. Însă, pe măsură ce soarele apune peste ultimele săptămâni călduroase, revin amintirile iernii trecute, când locuințele au rămas săptămâni întregi fără încălzire și electricitate, la temperaturi ce au coborât până la minus 25 de grade Celsius.
Ucraina nu a reușit încă să repare complet daunele provocate de Rusia, în timp ce Moscova pare să escaladeze conflictul, producând un număr record de drone cu propulsie cu reacție și rachete balistice, pe fondul epuizării resurselor de apărare aeriană ale Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.
„Visez ca această iarnă să nu fie la fel de grea ca precedenta. Dar cred că, probabil, va fi mai rău”, a declarat Tamara Stukalenko, o femeie în vârstă de 75 de ani. „Acum, Rusia a venit cu un nou sistem pentru noi: aceste alerte aeriene constante. Iar când va veni sezonul de încălzire, probabil vor lansa și mai multe (atacuri). Și asta e înfricoșător.”
Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a declarat pe 31 august că Ucraina e pregătită să intre în iarnă cu o capacitate de generare de 19,6 gigawați (GW) planificată până în noiembrie și cu rezerve solide de gaze și cărbune. Totuși, majoritatea oamenilor se așteaptă ca această iarnă să fie mai grea sau cel puțin la fel de dificilă ca precedenta, când Rusia a distrus capacități de generare a energiei de 9 GW.
Pași mici și niște probleme imense
În spatele mesajelor optimiste ale guvernului, autoritățile au făcut progrese mici în rezolvarea problemelor fundamentale ale crizei energetice în ultimele șapte luni, în ciuda unui „Plan de reziliență energetică” anunțat în martie, au declarat pentru publicația citată mai mulți oficiali din sectorul energetic.
Planurile vizau garantarea protecției și reparării la timp a instalațiilor, precum și instalarea unor echipamente suplimentare de rezervă pentru furnizarea de căldură și energie. Însă acestea sunt departe de a fi finalizate, întrucât Ucraina duce lipsă de fonduri, echipamente, sisteme de apărare aeriană și specialiști în energie, și nu există soluții clare pentru remedierea acestor probleme, au precizat oficialii respectivi.
Guvernul a anunțat în martie că planurile de reziliență la nivel național ar implica fonduri de 6,2 miliarde de dolari. Însă, fără sprijinul unor aliați precum UE, a reușit până acum să aloce de la buget doar 62,7 miliarde de grivne (1,4 miliarde de dolari).
De aici, problemele se ramifică:
- Kievul nu poate redirecționa fonduri din împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE, deoarece ar fi nevoit să sacrifice finanțarea în alte domenii, precum pensiile sau sateliții pentru militari, a declarat sub protecția anonimatului un consilier în domeniul energiei.
- În absența acestor fonduri, autoritățile locale – care se confruntă cu o criză de lichidități, în special în regiunile din prima linie a frontului – întâmpină dificultăți în implementarea planurilor, întrucât depind în mare măsură de bugetul național pentru finanțare.
- Între timp, disputele privind finanțarea dintre guvern și autoritățile municipale din Kiev au făcut ca planul capitalei să fie aprobat abia pe 31 august. De asemenea, criticii au pus la îndoială calitatea planurilor în sine, unii afirmând că acestea nu au fost decât o manevră de imagine.
- Totodată, autoritățile de la Kiev nu au reușit să construiască gazoducte care să conecteze orașul la surse de încălzire descentralizate, ceea ce înseamnă că unele zone ale capitalei vor rămâne fără căldură când Rusia va începe să atace centralele electrice, a declarat consilierul în domeniul energiei.
„Planurile de reziliență nu au o metodologie, nici un cadru de bază care să definească obiectivele pe care ar trebui să le atingă. Prin urmare, aceste planuri sunt episodice; le lipsește o abordare sistemică și sunt elaborate doar pentru a crea o imagine favorabilă”, a declarat săptămâna trecută directorul unei companii locale de termoficare, în cadrul unei mese rotunde pe teme energetice, potrivit notițelor de la reuniune consultate de Kyiv Independent.
Între timp, centralele termice și cele de cogenerare vor necesita o protecție antiaeriană sporită împotriva rachetelor balistice, întrucât, din cauza dimensiunilor lor impresionante, este imposibilă construirea unor adăposturi din beton în jurul acestora, a declarat pentru Kyiv Independent Oleksii Orzhel, șeful biroului din Kiev al Secretariatului Comunității Energetice.
Ucraina concurează cu centrele de date
În timp ce președintele Zelenski solicită noi rachete antiaeriene Patriot, Secretariatul Comunității Energetice încearcă să obțină fonduri în valoare de 650 de milioane de euro (754 de milioane de dolari) pentru Fondul de Sprijin Energetic, în vederea achiziționării de resurse pentru rețeaua centrală a Ucrainei – în special echipamente de înaltă tensiune destinate operatorului național de rețea, Ukrenergo.
Totuși, până la jumătatea lunii august, fondul reușise să atragă mai puțin de jumătate din această sumă, în condițiile în care livrarea anumitor echipamente poate dura între unu și doi ani, a precizat Orzhel.
De la începutul anului, țările aliate au trimis, de asemenea, aproximativ 5.000 de echipamente pentru sisteme energetice descentralizate – precum generatoarele – pentru a asigura o sursă de energie de rezervă în regiunile vulnerabile. Însă anumite echipamente esențiale, cum ar fi unitățile mobile cu turbină pe gaz, sunt acum mai greu de procurat decât anul trecut, a declarat un consilier în domeniul energiei care a dorit să-și păstreze anonimatul.
„Intrăm în competiție pentru aceste turbine cu centrele de date din întreaga lume, din cauza boom-ului inteligenței artificiale. Prețurile cresc, iar listele de așteptare se lungesc”, a precizat acesta.
Dacă sunt echipamente, nu există specialiști
Chiar și atunci când echipamentele energetice ajung la destinație, există altă problemă: criza majoră de specialiști capabili să le instaleze, să le opereze și să le întrețină. Problema a atins un punct critic iarna trecută, când unitățile donate au rămas neconectate în plină criză umanitară, deoarece nimeni nu știa cum să le utilizeze.
De atunci, unii specialiști din sectorul energetic au primit scutiri de la serviciul militar, însă în regiunile mai mici numărul acestora este pur și simplu insuficient, a declarat Viktoria Grîb, deputat și președinte al subcomisiei parlamentare pentru securitate energetică.
În plus, guvernul nu a elaborat niciun plan pentru formarea sau recrutarea de noi specialiști, a adăugat ea.
Blocajul financiar oprește termoficarea
Companiile locale de termoficare de stat sunt, de asemenea, blocate într-un cerc vicios al datoriilor. Un moratoriu la nivel național le împiedică să majoreze tarifele pentru încălzire, în timp ce statul nu le-a compensat integral diferența de costuri, lăsându-le cu datorii în valoare de 1,7 miliarde de dolari.
Fără această rambursare, companiile locale de termoficare nu pot achita suma de peste 2,2 miliarde de dolari datorată gigantului energetic de stat Naftogaz pentru achizițiile de gaze; drept urmare, Naftogaz le blochează conturile, împiedicându-i să cumpere echipamentele necesare pentru repararea instalațiilor avariate înainte de venirea iernii.
Însă, în loc ca guvernul central să rezolve problema, reprezentanții companiilor locale de termoficare afirmă că sunt ignorați atunci când încearcă să discute cu miniștrii.
Mulți se gândesc să plece din Kiev
În contextul în care guvernul se confruntă cu un nou scandal de corupție, unii locuitori din Kiev își exprimă îndoielile cu privire la capacitatea conducerii Ucrainei. Iarna trecută, mulți au criticat guvernul pentru criza din Kiev și au considerat că măsurile de urgență au fost adoptate prea lent, în timp ce îndurau temperaturi de îngheț în propriile locuințe.
Anul acesta, autoritățile capitalei se pregătesc pentru o nouă criză, amenajând adăposturi temporare pentru peste 200.000 de locuitori, a declarat pentru publicația citată un oficial ucrainean familiarizat cu situația. Totuși, având în vedere că populația Kievului depășește trei milioane de locuitori, aceste adăposturi vor deservi doar o mică parte a orașului.
Mulți locuitori iau în considerare plecarea din Kiev în cazul în care rămân fără încălzire și electricitate. Având în vedere numărul mare de pensionari care au rămas în capitală, autoritățile din Kiev merg din ușă în ușă pentru a le oferi rezidenților vulnerabili posibilitatea unei relocări temporare.
Până în prezent, aproximativ 1.300 de vârstnici, 400 de copii cu dizabilități și 500 de adulți cu dizabilități și-au exprimat disponibilitatea de a se muta într-o locație mai sigură, a anunțat Administrația orașului Kiev.
Totuși, marea majoritate preferă să rămână în propriile locuințe, autoritățile oferindu-se, în schimb, să le asigure hrană, asistență pentru transport și sprijin social.
T.D.
