Trei asociații de magistrați avertizează că lipsa reformelor reale în justiție poate duce la sancțiuni pecuniare imense aplicate României.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție aduc în discuție situația din Polonia, unde Guvernul a pus în aplicare o hotărâre a CJUE, chiar dacă Tribunalul Constituţional din Polonia s-a opus.
Dacă nu ar fi respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, Polonia ar fi riscat sancțiuni financiare uriașe, conform unui comunicat de presă transmis de asociațiile amintite mai sus.
„Comisia Europeană acordase termen Poloniei până pe 16 august 2021 pentru respectarea hotărârilor CJUE, cu intenția impunerii unor sancţiuni financiare, conform art. 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Existau indicii serioase că suma în cauză ar fi putut ajunge, anual, spre cel puțin 1% din produsul intern brut al Poloniei, respectiv 5,2 miliarde euro.
O situație similară există și în România”, atrag atenția magistrații.
Mai exact, este vorba despre decizia CJUE din 18 mai, care arată că legislația Uniunii Europene are prioritate în fața dispozițiilor contrare din legislația internă și că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) cu privire la sistemul de justiție e parte a tratatului de aderare al României la UE și deci recomandările au caracter obligatoriu.
Ulterior, în luna iunie, CCR sublinia: Constituția este superioară deciziei Curții Europene de Justiție.
Ce riscă România dacă nu aplică decizia CJUE
Acum, asociațiile atrag atenția că țara noastră poate fi bună de plată dacă nu aplică decizia CJUE.
„Nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
Sancțiunile sunt calculate ținând seama de importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private, perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv). Suma este propusă de Comisia Europeană și poate fi modificată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa”, se mai arată în comunicat.
Magistrații explică de ce sancțiunea ar putea fi uriașă - nu a existat până acum în UE un astfel de caz:
„În Uniunea Europeană încă nu a existat până în prezent un caz de încălcare cu o importanță similară pentru sistemul judiciar al UE și pentru supraviețuirea statului de drept într-unul dintre statele membre.
Așadar, o atare nesocotire justifică o sancțiune imensă, apreciată la nivelul a cel puțin 1 la sută din produsul intern brut al statului membru care refuză să pună în aplicare hotarări ale CJUE în privința statului de drept.
Niciun stat membru, prin niciuna din puterile sale, legislativă, executivă, judecătorească ori prin organele sale administrative, nu ar trebui să fie vreodată tentat să ignore hotărârile CJUE în acest domeniu”.
Cât ar fi sancțiunea
Asociațiile mai adaugă că, în cazul României, 1% din PIB ar însemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro cu titlul de sancțiuni financiare pentru nerespectarea hotărârilor CJUE (aproximativ 7 miliarde de euro pentru următorii trei ani).
„La aceste sancțiuni se poate adăuga respingerea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar punerea în executare a unei asemenea hotărâri de stabilire a unor sancțiuni financiare poate avea ca efect inclusiv neacordarea sumelor la care România ar avea dreptul în cadrul diverselor programe finanțate cu fonduri europene”, mai precizează sursa citată.
Puteți citi integral comunicatul AICI.
