Liderii a opt țări ale UE, între care și președintele Nicușor Dan, solicită interzicerea intrării în spațiul Schengen a persoanelor care au servit în forțele armate ale Rusiei.
Președintele lituanian Gitanas Nausėda a anunțat că liderii celor trei state baltice, precum și cei ai României, Poloniei, Finlandei, Suediei și Germaniei, le-au scris președintelui Consiliului European, António Costa, și președintelui Comisiei Europene, Ursulei von der Leyen, pentru a-și exprima îngrijorările cu privire la potențiala amenințare reprezentată de intrarea în Europa a foștilor militari ruși.
„Credem că unul dintre cele mai grave și persistente riscuri este potențiala deplasare a foștilor combatanți ruși și a celor activi în prezent în spațiul Schengen. Intrarea unor astfel de persoane poate avea consecințe grave pentru securitatea tuturor statelor membre ale UE. Prin urmare, sunt necesare urgent acțiuni decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative!”, a subliniat președintele Lituaniei într-un mesaj postat pe X.
În scrisoarea adresată liderilor UE, consultată de European Pravda, cele opt țări semnatare au susținut că există un risc serios ca foștii combatanți ruși să se implice în crimă organizată, mișcări extremiste sau activități ostile împotriva țărilor UE în contextul acțiunilor hibride ale Rusiei.
De asemenea, se arată că peste 180.000 de soldați ruși aveau condamnări penale anterioare și au fost eliberați anticipat în schimbul semnării unor contracte militare.
Liderii au avertizat că s-a înregistrat o creștere vizibilă a numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși. Întrucât există liberă circulație în spațiul Schengen, chestiunile legate de securitate nu depind de țara care a emis o viză sau un permis de ședere. Lipsa de acțiune ar putea crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi încă evitate în această etapă, subliniază semnatarii.
Cei opt președinți și premieri au subliniat, de asemenea, că noua strategie a UE în domeniul politicii de vize permite deja aplicarea de restricții specifice privind eliberarea vizelor în cazul unei deteriorări grave a relațiilor cu o anumită țară terță, inclusiv o categorie care acoperă foști sau actuali combatanți identificați ai unui stat agresor.
Aceștia au solicitat Comisiei Europene să examineze urgent această chestiune și să propună opțiuni specifice pentru deciziile la nivelul UE, inclusiv modificări ale Codului vizelor sau utilizarea altor instrumente adecvate. Dată fiind importanța acestei probleme, ei au propus includerea unei poziții comune în concluziile viitorului summit al liderilor UE din martie.
În ianuarie 2026, Estonia a început să promoveze în cadrul UE ideea de a interzice intrarea în spațiul Schengen pentru oricine a servit în forțele armate ruse și a participat la operațiuni de luptă în Ucraina. Oficialii de la Tallinn au susținut că astfel de foști combatanți ar putea deveni un atu valoros pentru serviciile de informații rusești și pentru crima organizată.
Estonia a început să introducă o astfel de interdicție în cadrul competențelor sale naționale în ceea ce privește persoanele identificate drept personal militar rus.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că ideea are sprijinul mai multor țări și va continua să fie discutată.
Lituania se pregătește, de asemenea, să interzică intrarea membrilor forțelor armate ruse care au luptat împotriva Ucrainei, potrivit publicației LRT.
T.D.