România se situează, pentru al treilea an la rând, printre țările UE cu cele ”mai slabe” rezultate în combaterea corupției, obținând la egalitate cu Malta un scor de 46 de puncte din 100 posibile, relevă Indicele de Percepție a Corupției 2024 realizat de Transparency International.
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă ”foarte corupt”, iar 100 ”deloc corupt”.
''Îngrijorător pentru 2024 este faptul că nivelul de corupție pe plan global este în continuare foarte ridicat, în timp ce eforturile de a combate acest fenomen sunt în scădere. Lipsa unor măsuri puternice împotriva corupției are repercusiuni grave la nivel global în arii esențiale, precum apărarea democrației, menținerea statului de drept, protecția mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice, promovarea și protejarea drepturilor omului'', transmite, marți, Transparency International într-un comunicat de presă.
Uniunea Europeană are printre cele mai ridicate scoruri în clasamentul IPC. Cu toate acestea, în 2024, media UE este de 62 de puncte, în scădere cu două puncte față de anii precedenți.
''La nivelul țărilor Uniunii Europene putem observa tendința de stagnare sau chiar de scădere a eforturilor anticorupție, ceea ce contribuie decisiv la compromiterea statului de drept, eludarea accesului la justiție, diminuarea gradului de integritate publică. Toate aceste aspecte au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, fie că ne referim la calitatea slabă a serviciilor publice, la expunerea la fapte de corupție sau la afectarea mediului prin practici ilegale'', susține Transparency International.
Țările cu cel mai mare declin
În topul clasamentului IPC 2024, la nivelul Uniunii Europene se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) și Luxemburg (81 de puncte).
”Pentru al treilea an la rând, România obține un scor de 46 de puncte din 100 posibile, la egalitate cu Malta și fiind printre țările Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în combaterea corupției”, conform Transparency International.
La nivelul UE, cel mai mare declin în clasamentul IPC în ultimul an sunt Germania (75 de puncte, minus 3 puncte față de 2023), Austria și Franța (67 de puncte, minus 4 puncte față de 2023), Slovacia (49 de puncte, minus 5 puncte raportat la 2023) și Malta (46 de puncte, minus 5 puncte față de 2023).
Deși este printre puținele țări din Uniunea Europeană care au rămas cu un scor stabil în clasamentul IPC, România este mult sub media UE. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.
Recomandări pentru România
La nivel național, recomandările Transparency International România includ:
- implementarea Pactelor de Integritate ca un instrument larg răspândit de monitorizare a achizițiilor publice, inclusiv a achizițiilor publice verzi, pentru a evita riscurile de corupție și pentru a promova încrederea în proiecte-cheie de contractare publică, punând accent pe importanța monitorizării civice a modului în care sunt cheltuiți banii publici, corectitudinea acestui proces și responsabilitatea pentru proiectele de investiții;
- îmbunătățirea conștientizării la nivelul cetățenilor cu privire la importanța aplicării Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, în special în acele arii menționate în art. 3 ca domenii în care pot fi raportate încălcări ale legii, ca de exemplu achizițiile publice, prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, protecția mediului, sănătatea publică;
- actualizarea legislației în domeniul integrității publice, pentru remedierea lacunelor și a inconsecvențelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice;
- asumarea guvernamentală a unui program anticorupție care să ducă România la obținerea unui scor în Indicele de Percepție a Corupției de cel puțin 50 de puncte până în anul 2027;
- derularea de programe de educație nonformală și informală dedicate elevilor și studenților care să contribuie la formarea unei culturi civice solide, precum și la înțelegerea unor noțiuni de bază privind principiile democratice, drepturile individuale, etica și integritatea în societate.