S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt pentru România, cu perspectivă stabilă. Reacțiile politicienilor au fost triumfaliste, susținând că este dovadă de stabilitate și de perspectivă de dezvoltare. Însă, agenția de rating atrage atenția asupra problemelor economice pe care le are România, accentuate de conduita guvernamentală în anul electoral cu patru rânduri de alegeri.
Tabloul economic general
Potrivit unui comunicat emis de S&P Global Ratings, tabloul economic general în acest moment arată că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar al României peste 7% din PIB în acest an, iar perspectivele fiscale după alegerile generale de anul acesta rămân incerte.
De asemenea, analiștii S&P spun că creșterea reală a PIB-ului din acest an va fi sub așteptările lor, deoarece cererea internă a fost orientată în mare parte către creșterea importurilor. „Prin urmare, ne așteptăm ca PIB-ul real al României să crească cu doar 1,6% în acest an”, se arată în comunicatul S&P.
Cu toate acestea, agenția anticipează o consolidare fiscală treptată și o creștere mai puternică în următorii trei ani, datorită fondurilor europene.
Analiștii S&P explică și de ce au decis acordarea calificativului „perspectivă stabilă”: deși deficitele gemene sunt în creștere, ele sunt contrabalansate de nivelul rezervelor valutare, de nivelul încă moderat al datoriei externe și guvernamentale, dar și de o perspectivă de creștere mai puternică începând cu 2025.
S&P mai consideră că autoritățile române vor fi constrânse să realizeze o consolidare fiscală în următorii șapte ani, ca urmare a angajamentelor asumate de România față de UE, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și al Procedurii de Deficit Excesiv (EDP).
Scenariul negativ și scenariul pozitiv
Agenția de rating prezintă și două scenarii de evoluție economică a României, unul negativ și unul pozitiv. În funcție de calea pe care o va lua România, se vor modifica și ratingurile următoare care vor fi acordate de S&P.
Scenariul negativ: Ratingurile vor fi reduse în cazul în care deficitele vor depăși proiecțiile actuale pe termen mediu, ceea ce va duce la creșterea nivelului datoriei. De asemenea, România ar putea fi retrogradată, dacă vor persista anumite dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele mari de cont curent, ceea ce ar putea duce la o corecție macroeconomică și la o creștere economică mai scăzută.
Scenariul pozitiv: De cealaltă parte, ratingul ar putea fi îmbunătățit dacă deficitele României se reduc semnificativ și nivelurile datoriei guvernamentale scad. Un astfel de scenariu ar îmbunătăți profilul datoriei guvernamentale și ar reduce costurile de finanțare. Un alt punct pozitiv pentru românia ar fi reducerea deficitelor externe peste valorile anticipate.
Riscuri pe termen scurt și mediu
S&P Global Ratings detaliază evoluția economică pe care o anticipează pe termen scurt și mediu pentru România, cu riscurile aferente.
- Cresc și mai mult deficitele și datoria guvernamentală. Politica fiscală expansivă în contextul agendei electorale încărcate din acest an - România are programate un total de patru alegeri în 2024 - va crește deficitele gemene deja mari ale țării. Cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul fiscal la 7,3% din PIB în 2024. Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce doar treptat în următorii ani, ajungând la 5% din PIB până în 2027, conform cerinței minime de corecție fiscală impuse de EDP-ul UE.
În consecință, așteptările sunt că datoria guvernamentală netă va crește constant, depășind 54% din PIB până în 2027.
Deși politica fiscală a menținut cererea internă, o mare parte din aceasta este canalizată către importuri. Ca rezultat, deficitul de cont curent va depăși probabil 8% din PIB anul acesta, cu puține semne de corecție după aceea.
Aceste dezechilibre externe sunt parțial atenuate de intrările de fonduri care nu generează datorii, sub formă de fonduri europene și investiții străine directe (FDI), care vor continua să finanțeze o parte semnificativă din deficitul extern al României (aproximativ 50% în medie).
- Creștere economică sub așteptări. Din cauza creșterii mari a importurilor, PIB-ul va crește doar cu 1,6% în acest an, în ciuda creșterii consumului privat pe fondul creșterii puternice a salariilor reale și a investițiilor (parțial) finanțate din fonduri europene.
„Creșterea economică reală în prima jumătate a anului a fost mai lentă decât ne așteptam, astfel că am redus semnificativ prognoza noastră de creștere reală la 1,6% pentru acest an, de la aproximativ 3% anterior.
Consumul continuă să crească puternic, deoarece România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale dinamicii veniturilor reale la nivel global în ultimele 12 luni, incluzând o creștere salarială de 20% în sectorul public, mai multe majorări ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.
În ciuda acestor evoluții, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile ale ocupării forței de muncă, iar șomajul rămâne aproape de minimele istorice”, se arată în comunicatul S&P.
- Inflația va rămâne ridicată. Inflația din România este acum cea mai ridicată din Europa Centrală și de Est (CEE), la peste 5%, din cauza cererii interne crescute, pe fondul expansiunii fiscale. S&P anticipează că inflația va rămâne ridicată și va continua să reprezinte o provocare pentru Banca Națională a României (BNR).
- Creștere slabă a exporturilor. „Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investițiile în sectorul public, inclusiv în sectorul transporturilor. Totuși, creșterea exporturilor rămâne slabă, în principal din cauza stagnării economice din Germania, principalul partener comercial al României.
Recesiunea economică actuală din Germania a afectat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului.
În plus, România a raportat cea mai mare creștere salarială din Europa de ceva timp, ceea ce scoate în evidență probleme iminente legate de competitivitate”, avertizează analiștii agenției de rating.
- Provocări structurale. S&P subliniază și provocările structurale cu care se confruntă țara noastră. „Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări structurale, care vor persista și după 2027, inclusiv tendințe demografice adverse.
Scăderea populației active ar putea afecta din ce în ce mai mult creșterea, în lipsa unor eforturi de reformă pentru a aborda neconcordanțele de calificare sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, și, în cele din urmă, pentru a reduce emigrația netă.
În ultimul deceniu, populația activă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar noi ne așteptăm ca această scădere să se diminueze doar marginal în următorii câțiva ani”, mai spun analiștii agenției de rating.
Ne salvează UE?
Analiștii S&P mai notează că „Apartenența României la UE constituie un pilon important pentru cadrul instituțional al țării. Rămâne un sprijin pentru progresul în reformele structurale necesare pentru a primi fonduri europene (în special în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență) și poate servi ca mecanism de control pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, așa cum este cerut de regulile fiscale în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere al UE.
„Fonduri UE în valoare de aproape 60 de miliarde de euro, ușor sub 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF).
Aceasta corespunde aproximativ cu intrări anuale de fonduri UE de aproape 3% din PIB, în medie, în următorii câțiva ani. Ne așteptăm ca România să primească cea mai mare parte a celei de-a treia tranșe de fonduri RRF - potențial până la 1,8 miliarde de euro - în 2024, ceea ce va permite mai multe investiții în tranziția energetică, transporturi și sănătate”, se arată în comunicatul S&P.
Cu toate acestea, atrag atenția analiștii S&P, „România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din cadrul UE. Corupția și eficiența guvernului sunt puncte slabe specifice.
Deși multe dintre reformele din cadrul Strategiei de Redresare și Reziliență vor fi, în mare parte, realizate, considerăm că reformele referitoare la sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat.
În plus, România se află sub Procedura de Deficit Excesiv a Comisiei Europene din 2020. Dacă poziția fiscală a României nu se va îmbunătăți, aceasta ar putea întârzia unele fonduri din RRF”.
Reacții triumfaliste
Reacțiile politice față de reconfirmarea ratingului au fost triumfaliste, evidențiind aspectele pozitive și trecând sub tăcere aspectele negative asociate actului de guvernare identificate de analiștii S&P.
Premierul Marcel Ciolacu: „Agenţiile de rating confirmă stabilitatea macroeconomică a României! După ce agenţia de rating Fitch a confirmat ratingul suveran şi perspectiva stabilă pentru România în luna august, iată că astăzi Standard and Poor`s face acelaşi lucru. Este o dovadă a stabilităţii macroeconomice şi a perspectivelor de dezvoltare pe care le are România în următorii ani.
Doar astfel am putut reduce inflaţia de la 10,3% în iunie 2023 la 4,6% în prezent şi am putut creşte numărul salariaţilor la 5,16 milioane persoane - nivel record postdecembrist.
Mai avem mult de lucru. Consolidarea bugetară în următorii 7 ani trebuie realizată prin raţionalizarea cheltuielilor şi creşterea colectării veniturilor, prin digitalizarea ANAF şi reducerea evaziunii fiscale. Şi continuarea investiţiilor.
NU prin creşteri de taxe şi politici de austeritate, aşa cum am trăit cu toţii în 2009-2011! Analiza Standard and Poor`s confirmă că aceasta este calea sigură pentru România: producţie, investiţii, locuri de muncă, putere de cumpărare şi stabilitate macroeconomică”.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouã confirmare a faptului cã am luat mãsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile.
Subliniez totuşi cã trebuie sã rãmânem temperaţi şi concentraţi pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţã, dar şi pe investiţiile în infrastructurã şi digitalizare, pentru a asigura o creştere economicã sustenabilã a României pe termen mediu.
Este imperativ sã continuãm reformele, sã eficientizãm cheltuielile publice şi sã implementãm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului".
Liderul PNL, Nicolae Ciucă: „Agenţia de rating S&P Global a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB-/A3, o dovadă a stabilităţii economice la care contribuie în mod direct toţi cetăţenii şi companiile care sunt buni platnici.
Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi achitat la timp obligaţiile fiscale. Bonificaţia de 3% acordată de Guvern prin Ministerul Finanţelor şi pentru care Partidul Naţional Liberal a depus un amendament în Parlament în vederea creşterii acesteia la 5%.
Este un gest de apreciere din partea statului pentru responsabilitatea voastră, a celor care muncesc şi îşi plătesc obligaţiile fiscale, iar asta ne ajută să menţinem echilibrul economic.
Însă, pentru a consolida aceste rezultate, îi cer Guvernului Ciolacu să depună la Comisia UE un plan fiscal-bugetar concret care să includă: creşterea investiţiilor din fonduri naţionale, alături de menţinerea celor din fonduri europene, cu alocări specifice pentru autorităţile locale; reducerea cheltuielilor curente ale statului pentru a ajusta deficitul bugetar; continuarea absorbţiei fondurilor europene din PNRR şi Politica de Coeziune, aşa cum s-a realizat cu succes în 2022-2023.
Prin aceste măsuri şi prin contribuţia voastră putem asigura un viitor stabil şi prosper pentru România”.