Vladimir Putin speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina și crede în reconcilierea cu țara vecină pe care a invadat-o. El a făcut aceste declarații într-un film documentar al televiziunii de stat ruse, intitulat „Rusia, Kremlin, Putin, 25 de ani” și dedicat împlinirii, la 7 mai, a 25 de ani de la prima sa inaugurare ca lider suprem al Rusiei.
Documentarul care prezintă modul în care Putin vede trecutul, prezentul și viitorul Rusiei va fi difuzat duminică la 21:00 ora Moscovei (19:00 GMT), însă extrase din acesta au fost difuzate în avanpremieră și relatate de agențiile internaționale de presă.
Vladimir Putin a preluat funcția de președinte la 7 mai 2000, după ce a câștigat alegerile prezidențiale anticipate din martie, cu 52,94% din voturi, la care a participat în calitate de președinte interimar în urma demisiei lui Boris Elțîn, predecesorul său, în 1999.
De atunci, cu excepția anului 2008, când Dmitri Medvedev, adjunctul său, a preluat președinția pentru un mandat de patru ani, Putin a mai depus de patru ori jurământul de șef al statului, datorită modificărilor aduse Constituției, care inițial permitea doar două mandate prezidențiale.
Reconcilierea cu Ucraina e o "chestiune de timp"
În ciuda războiului pe care l-a lansat împotriva Ucrainei, președintele rus crede în reconcilierea cu țara vecină, relatează dpa.
"Mi se pare că acest lucru este inevitabil, în ciuda tragediei cu care ne confruntăm în prezent". "Aceasta este o chestiune de timp", a spus Putin.
Președintele rus a părut din nou încrezător în victorie. El a afirmat că Moscova dispune de mijloacele militare pentru a duce războiul "la concluzia sa logică, cu rezultatul necesar pentru Rusia".
Putin speră că nu va avea nevoie de armele nucleare
Putin spune că speră că nu va fi nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina
Întrebat de un reporter despre riscul unei escaladări nucleare în urma războiului din Ucraina, Putin a spus că utilizarea armelor nucleare nu a fost necesară până acum și, a adăugat el, sperăm că nu va fi necesară în viitor.
"Au vrut să ne provoace, astfel încât să facem greșeli", a spus Putin, vorbind lângă un portret al țarului Alexandru al III-lea, un conservator din secolul al XIX-lea care a reprimat disidența. "Nu a fost nevoie să folosim aceste arme … și sper că nu va fi nevoie de ele", a adăugat el, potrivit Reuters.
Revanșa Rusiei după ce a fost umilită de Occident
Vladimir Putin prezintă războiul drept un moment de răscruce în relațiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, prin extinderea NATO și invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
Vladimir Putin a recunoscut că Rusia nu era pregătită în 2014, după anexarea Crimeei și începerea conflictului din Donbas, să declanșeze un război în Ucraina și să se confrunte direct cu Occidentul, transmite EFE.
"În 2014, acest lucru era practic nerealist. Țara nu era pregătită pentru o confruntare frontală cu Occidentul. Ceea ce se întâmplă acum. Occidentul recunoaște acest lucru, iar SUA vorbesc despre asta. De fapt, Rusia se confruntă singură cu întregul Occident. Acest lucru a necesitat o atitudine serioasă față de posibila evoluție a situației", a declarat Putin.
El a subliniat că Rusia "nu poate lua măsuri bruște fără acțiuni corespunzătoare în domeniul securității și al dezvoltării forțelor armate, în sfera economiei și a finanțelor".
"Nu ne-am pregătit special pentru acest lucru. Am aspirat sincer la rezolvarea pașnică a problemei din Donbas. Dar s-a dovedit că cealaltă parte a gândit și a acționat într-o altă direcție", a spus el.
Președintele rus a declarat că este conștient de impactul pe care începutul campaniei militare din Ucraina l-ar putea avea asupra economiei, dar a asigurat că nu este vorba de "a ne arunca cu capul înainte", deoarece Rusia a depus eforturi pentru a-și asigura securitatea.
"Desigur, ne-am confruntat cu riscuri mari, acest lucru este evident. Am ajuns prea departe într-o situație în care țara era foarte dependentă. Lumea de astăzi este foarte interdependentă, este firesc, așa ar trebui să fie. Dar atunci când o țară precum Rusia devine prea dependentă de factori externi, este periculos", a spus el.
Cu toate acestea, Putin a subliniat că, atunci când a venit momentul, societatea rusă a sprijinit decizia de a începe așa-numita "operațiune militară specială" a Rusiei în Ucraina și a insistat asupra atașamentului rușilor față de valorile tradiționale, fără de care "Rusia și-ar pierde pur și simplu identitatea, ceea ce este extrem de periculos din punctul de vedere al viitorului țării".
Cine îi va urma lui Putin?
Vladimir Putin, cel mai longeviv șef al Kremlinului de la Iosif Stalin, care a condus timp de 29 de ani până la moartea sa în 1953, a declarat că se gândește mereu la succesiunea sa și a sugerat că ar putea exista o competiție între mai mulți candidați, relatează Reuters.
Fost locotenent-colonel KGB, Putin i-a succedat lui Boris Elțîn în ultima zi a anului 1999 până în 2008, apoi a fost prim-ministru până în 2012 și din nou președinte din 2012 până în prezent.
"Mă gândesc mereu la asta", a spus liderul rus în vârstă de 72 de ani, întrebat dacă se gândește la succesiune. "În cele din urmă, alegerea aparține poporului, poporului rus. Cred că ar trebui să existe o persoană, sau mai degrabă mai multe persoane, astfel încât poporul să aibă de ales", a spus el în filmul regizat cu grijă la televiziunea de stat.
Nu există un succesor clar al lui Putin, deși, în conformitate cu constituția rusă, în cazul în care președintele ar fi în imposibilitatea de a-și îndeplini îndatoririle, atunci prim-ministrul - în prezent Mihail Mișustin - ar prelua atribuțiile prezidențiale.
"Nu mă simt ca un politician. Continui să respir același aer ca milioane de cetățeni ruși. Acest lucru este foarte important. Cu voia lui Dumnezeu, ar trebui să fie păstrat cât mai mult timp posibil. Și să nu dispară", a spus Putin despre cei 25 de ani la putere ca președinte și prim-ministru.