Armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor Washingtonului din Europa pentru a acorda prioritate securităţii interne şi descurajării Chinei, a anunţat, vineri, Pentagonul în noua sa strategie de apărare.
„Strategia de apărare naţională 2026” marchează o ruptură cu politica anterioară a Pentagonului, atât prin accentul pus pe faptul că aliaţii Statelor Unite trebuie să-şi asume mai multă responsabilitate pentru apărarea lor, cât şi printr-un ton mai moderat faţă de duşmanii tradiţionali ai Statelor Unite, China şi Rusia.
„În timp ce forţele americane se concentrează pe apărarea teritoriului lor şi a regiunii indo-pacifice, aliaţii şi partenerii noştri îşi vor asuma responsabilitatea pentru propria apărare, cu un sprijin esenţial, dar mai limitat, din partea forţelor americane”, se arată în documentul publicat la sfârşitul unei săptămâni de criză fără precedent între Washington şi aliaţii săi din NATO cu privire la Groenlanda.
Strategia naţională de apărare anterioară, publicată sub preşedinţia democratului Joe Biden, descria China ca fiind cea mai importantă provocare pentru Washington şi afirma că Rusia reprezenta o „ameninţare gravă”.
Însă noul document recomandă „relaţii respectuoase” cu Beijingul, fără a menţiona Taiwanul, aliat al Statelor Unite, pe care China îl revendică ca teritoriu al său, şi descrie ameninţarea rusă ca fiind „persistentă, dar gestionabilă”, afectând astfel mai mulţi membri NATO.
Strategiile de apărare ale lui Joe Biden şi Donald Trump subliniază amândouă importanţa apărării securităţii interne, dar descrierile lor privind ameninţările existente diferă considerabil.
Pentagonul „va acorda prioritate eforturilor de închidere a frontierelor noastre, de respingere a oricărei forme de invazie şi de expulzare a străinilor aflaţi în situaţie ilegală”, se arată în documentul din 2026.
Joe Biden s-a concentrat pe China şi Rusia, afirmând că acestea reprezintă „provocări mai periculoase pentru securitatea şi siguranţa internă” decât orice ameninţare teroristă.
„Strategia de apărare naţională 2026” nu menţionează nici pericolele legate de schimbările climatice, pe care administraţia Biden le-a identificat ca fiind o „ameninţare emergentă”.
Doctrina Monroe
La fel ca „Strategia de securitate naţională” publicată de Casa Albă la începutul lunii decembrie, Pentagonul plasează America Latină în fruntea priorităţilor americane.
Pentagonul „va restabili dominaţia militară a Statelor Unite pe continentul american. O vom folosi pentru a ne proteja patria şi accesul la zonele cheie din regiune”, se arată în document.
Este vorba despre „Corolarul Trump la doctrina Monroe”, precizează foaia de parcurs.
Preşedintele american a justificat operaţiunea de capturare a omologului său venezuelean Nicolas Maduro prin necesitatea de a restabili supremaţia incontestabilă a Statelor Unite asupra întregului continent american, un semnal care ar putea inspira China şi Rusia.
El a prezentat această operaţiune nocturnă din Caracas, capitala Venezuelei, ca o actualizare a doctrinei Monroe, de acum mai bine de un secol, considerând că America Latină este zona de influenţă a Statelor Unite.
Din septembrie anul trecut, Statele Unite au efectuat aproximativ treizeci de atacuri împotriva ambarcaţiunilor presupuşilor traficanţi, soldate cu peste 110 morţi în Caraibe şi Pacific.
Administraţia Trump nu a furnizat niciodată vreo dovadă că navele vizate erau efectiv implicate în vreun trafic.