Patru administratori ai unor firme de ride-sharing au fost reţinuţi de DNA Timişoara, în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de lei.
Aceştia ar fi înfiinţat mai multe firme şi ar fi avut colaborat cu peste 800 de şoferi, dar au conceput un mecanism de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
DNA anunţă că cei patru suspecţi ar fi conceput un mecanism infracţional de sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin neînregistrarea în documentele financiar - contabile şi nedeclararea veniturilor obţinute în perioada 2023-2025 din activitatea de transport alternativ de persoane, în valoare de peste 110 milioane lei, producând bugetului de stat un prejudiciu de peste 30,5 milioane lei prin neplata TVA şi a impozitului pe profit.
Cum funcţiona schema
Concret, în perioada 2021-2024 ar fi fost înfiinţate mai multe societăţi de transport alternativ de persoane care ar fi colaborat cu peste 800 de şoferi.
Şoferilor li s-ar fi oferit posibilitatea de a obţine venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă. După recrutare, şoferii încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deţinute de suspecţi, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societăţile comerciale (operatori de transport), care se ocupau de obţinerea autorizaţiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum şi de înscrierea pe platformele de ride-sharing.
Societăţile comerciale nu aveau angajaţi proprii şi figurau cu sedii pe raza judeţelor Timiş şi Arad.
”În timpul derulării activităţii de transport alternativ de persoane, săptămânal, din sumele încasate de la companiile deţinătoare ale platformelor de ride-sharing, suspecţii care coordonau societăţile de transport îşi reţineau un comision de 10 %, plus o sumă fixă de 70 lei/şofer, cu titlu de servicii de contabilitate, iar restul sumelor fiind remise în numerar şoferilor.
Suma reţinută săptămânal fiecărui şofer, în cuantum de 70 lei, în fapt nu era virată vreunui contabil, ci folosită în interes propriu tot de către suspecţi.
Potrivit procurorilor, unul dintre suspecţi ar fi retras în numerar, din conturile societăţilor comerciale controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le-ar fi împărţit cu ceilalţi suspecţi. Din banii încasaţi aceştia achiziţionau imobile, autoturisme de lux şi autoturisme folosite pentru activităţile comerciale de transport.
Activitatea se desfăşura în modalitatea descrisă mai sus pe o perioadă de maxim un an, până când societatea intra în atenţia organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate. Pentru eludarea răspunderii penale, societăţile comerciale erau fie înfiinţate pe numele unor persoane interpuse, fie cesionate în ultima parte a activităţii, când se proceda, în schimbul oferirii unor sume de bani (1.000 lei/săptămânal sau lunar), la desemnarea altor reprezentanţi legali, persoane cu statut social şi economic precar”, mai arată procurorii.