Un nou atac cu drone al Rusiei la frontiera României cu Ucraina scoate în evidență o vulnerabilitate a apărării țării noastre. Armata nu poate doborî obiectele aeriene care intră în spațiul aerian național din cauza legislației neadecvate.
Rusia a lansat în această săptămână un nou val de atacuri nocturne cu drone la frontiera Ucrainei cu România, iar autoritățile din România au reacționat după același model, prin emiterea de mesaje de tip Ro-Alert, prin ridicarea unor avioane pentru monitorizarea situaţiei aeriene și prin începerea unei operațiuni de căutare la sol care a dus la descoperirea unor resturi de dronă de proveniență rusească.
MApN a anunțat într-un comunicat intensificarea măsurilor de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.
Totuși, în afară de monitorizare și supraveghere, forțele de apărare nu pot face mare lucru pentru a preveni astfel de incidente, întrucât legislația actuală nu este adaptată pentru acțiuni împotriva unor drone în derivă care intră în spațiul aerian al României, chiar și când sunt încărcate cu explozibil și pot reprezenta un pericol pentru populație, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, pentru Adevărul.
Procedurile actuale pe care trebuie să le respecte armata în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian național nu permit distrugerea rapidă a țintelor.
"Pentru ca acest lucru să poată fi realizat este nevoie de modificări la Legea Apărării, la Legea de organizare și Funcționare a Ministerului, la Legea privind regimul armelor și munițiilor și mai ales la Legea 257/2001, care stabilește modul în care, în cadrul misiunilor de poliție aeriană, se acționează împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian al României.
Or, prevederile legii, la articolul 8, sunt inoperabile, când vorbim de drone în derivă și, de ce nu, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea unor rachete care ajung accidental pe teritoriul României și care trebuie să fie distruse", a explicat Virgil Bălăceanu.
Cum pot interveni forțele aeriene
Legislația prevede că forțele armate vor lua succesiv următoarele măsuri în cazul aeronavelor care pătrund neautorizat în spaţiul aerian al României:
- stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia;
- transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spaţiului aerian al României;
- interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian al României;
- executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;
- executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare sau executarea focului de nimicire de către mijloacele terestre de apărare aeriană.
Aceste proceduri necesită un timp îndelungat de acțiune, astfel că se impune modificarea legislației pentru a permite o reacție rapidă, subliniază Bălăceanu.
"Trebuie să considerăm dronele în derivă ca munție teleghidată de tip loitering (rătăcită) și cel care o identifică, fie că vorbim de mijloace de apărare antiaeriană, cu baza la sol, fie că vorbim de aeronave care execută misiunea de poliție aeriană, să poată deschide focul, ținând seama și de specificul zonei în care se execută, astfel încât să se realizeze distrugerea în zbor a dronei în derivă și să nu se pună în pericol populația din zona respectivă prin căderile de resturi.
Problema pricipală este că la ora actuală legislația nu permite un asemenea lucru, pentru că se poate executa foc doar în zona unităților militare, pentru paza și apărarea acestora, și se pot executa trageri doar în poligoanele în care se execută instrucția armatei României", a explicat generalul în rezervă.
Trebuie schimbate patru legi
Problema lacunelor legislative care împiedică apărarea aeriană eficientă a țării a fost semnalată de conducerea armatei și la începutul anului.
Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat în februarie că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care intră în spaţiul aerian al României, fiind necesară modificarea a patru legi.
"În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă", a declarat el pentru Europa Liberă.
Cele patru legi la care a făcut referire șeful armatei sunt:
- Legea Apărării Naţionale,
- Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale,
- Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor
- Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.
"În această lege (ultima -n.red.), la articolul 8, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, (militarii - n.red.) trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru - cinci etape (…)", a explicat Gheorghiţă Vlad.
Un alt obstacol în doborârea dronelor: deficitul de mijloace
Şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine.
”Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud”, a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad.
La întrebarea ”Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: ”Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este parte a sistemului de angajare”.