Ministerul Afacerilor Externe a transmis că România este îngrijorată de adoptarea de către Parlamentul din Republica Moldova a proiectului de lege prin care limba rusă devine, alături de cea română, limba de comunicare în relaţia cu autorităţile statului.
MAE precizează că este pusă în discuţie constituţionalitatea unei astfel de legi, deoarece nu respectă normele legislative, nu a existat o consultare publică adecvată şi nu s-a ţinut cont de principiile statului de drept.
„Ministerul Afacerilor Externe constată că, în pofida semnalelor primite din partea partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova, inclusiv România, coaliţia parlamentară formată din PSRM şi Platforma “Pentru Moldova”, care include Partidul Şor, continuă să adopte legi cu efecte negative pentru dezvoltarea Republicii Moldova, stabilitatea financiară şi credibilitatea sa internaţională.
În calitate de principal partener al Republicii Moldova, România reiterează îngrijorarea cu privire la deciziile nedemocratice şi netransparente adoptate la 16 decembrie 2020 de această coaliţie parlamentară, fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ţine cont de principiile statului de drept”, transmite MAE, într-un comunicat de presă remis joi.
Dezmăț la miez la noapte în Parlamentul de la Chișinău
Societatea civilă contestă legea
Sursa citată mai spune că România a luat notă de faptul ca există contestări puternice ale societăţii civile din Republica Moldova în raport cu aceste legi, fiind pusă în discuţie constituţionalitatea lor.
„Această situaţie, cumulată cu lipsa de transparenţă şi ignorarea avizelor din partea instituţiilor specializate, indică faptul că procesul legislativ menţionat nu este de natură să servească intereselor legitime ale cetăţenilor.
România consideră că R. Moldova are nevoie de relaţii de cooperare corecte şi eficiente cu instituţiile financiare internaţionale, cu UE şi cu statele vecine, bazate pe respect reciproc şi predictibilitate, pentru ca astfel să poată asigura prosperitatea tuturor cetăţenilor săi.
Adoptarea de o asemenea manieră a unor legi precum cea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, legea bugetului de stat, modificarea şi completarea Codului serviciilor media audiovizuale sau abrogarea "legii miliardului" nu contribuie la acest deziderat”, completează comunicatul de presă.
Proiectul de lege care prevede ca „în relaţiile cu autorităţile de stat, administraţia publică, instituţiile publice, precum şi cu întreprinderile şi organizaţiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale şi scrise este limba de stat şi/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetăţeanului” a fost aprobat miercuri, în a doua lectură, cu votul a 55 de deputaţi PSRM-ŞOR-Pentru Moldova.
