„Stiloul automat” a fost un instrument convenabil pentru multe administrații de la Casa Albă. Asta până când a ajuns în centrul unui scandal.
În Casa Albă în care forfoteau înalți oficiali cu responsabilități de top, Jack Shock avea de făcut ceva deosebit. Shock, care a ocupat funcția de director pentru scrisori și mesaje prezidențiale în administrația lui Bill Clinton, era singurul care avea autoritatea de a mânui autopen-ul, stiloul automat al președintelui, dispozitivul mecanic care reproducea copii identice ale semnăturii lui Clinton.
La ce folosea această mașinărie? Să presupunem că o scrisoare către un oficial de stat sau o felicitare de ziua de naștere pentru un aliat politic nu prea apropiat avea nevoie de semnătura președintelui, a povestit Shock pentru Washington Post.
Scrisoarea era dactilografiată pe hârtia de scris albastru-azuriu folosită de administrația Clinton. Apoi, Shock, sau câteodată un stagiar („evident, un stagiar de încredere”), ducea scrisoarea la vechea clădire a Biroului Executiv, unde secretarul de cabinet al președintelui păzea mașina automată de semnat.
Această invenție, de dimensiunea unei mese de desen, avea propria cameră. Shock alegea una dintre cele trei semnături ale lui Clinton. Un membru al personalului poziționa scrisoarea, apoi pornea mașina.
„Trebuia să apeși cu ambii genunchi pe manetă, aproape ca pe o roată de tors”, a spus Shock. Între timp a apărut un braț mecanic care ușurează această operațiune.
Al doilea cel mai bine păzit lucru din Casa Albă
În timpul președinției lui George H.W. Bush, Jim Cicconi, adjunct al șefului de cabinet, era responsabil de stiloul automat, fiind singura persoană din Aripa de Vest care avea permisiunea de a-l folosi „pentru toate problemele”, conform unui memoriu din 1989. „Totul trebuia să treacă pe la mine”, spune Cicconi.
Bush folosea dispozitivul în principal pentru a semna corespondența personalizată, cum ar fi urări de ziua de naștere și felicitări de Crăciun. Astfel erau semnate, de exemplu, cărțile scrise de Bush sau biografiile despre el. Iar cel de-al 41-lea președinte a dorit întotdeauna să semneze el însuși documentele emise de comisii, actele legislative și ordinele executive.
O mare parte din responsabilitatea lui Cicconi consta în întreținere. Stilourile - de mână, automate sau de altă natură - nu puteau fi unele obișnuite.
Arhivele Naționale insistă ca cerneala să aibă calitate arhivistică, astfel încât să nu se decoloreze. Matricele - niște bucăți canelate din plexiglas care controlau mișcările stiloului - erau atent monitorizate pentru a se depista uzura; o semnătură tremurândă era semnul că una trebuia înlocuită.
„Dacă făceai o greșeală, exista un sentiment real că vei da de bucluc”, și-a amintit Cicconi.
„Pare ca o glumă. Realitatea este că a fost multă presiune”, a completat Shock. La urma urmei, stiloul „putea semna cecuri sau o declarație de război”, a adăugat el. „Obișnuiam să spunem că dispozitivul de deschidere automată era al doilea cel mai bine păzit lucru din Casa Albă, cu excepția președintelui.”
JFK era dependent de stiloul automat
Stiloul automat a fost brevetat în SUA în 1803, iar președintele Thomas Jefferson nu a pierdut niciun moment pentru a cumpăra și utiliza aparatul.
Aparatele autopen de astăzi sunt diferite de cele originale folosite de Jefferson; pe vremea sa, era cunoscut sub numele de aparat poligraf și copia scrisori întregi în timp ce persoana scria, potrivit Shapell Manuscript Foundation.
Se crede că Harry S. Truman a fost primul președinte care a folosit un stilou automat modern.
Dependența lui John F. Kennedy de stiloul automat a inspirat o carte, „Robotul care a ajutat la formarea unui președinte”, deși administrația sa a fost reticentă în a admite utilizarea acestuia.
Succesorul său, însă, nu a avut astfel de rețineri: Lyndon B. Johnson a permis publicației National Enquirer să prezinte stiloul său automat pentru un articol din 1968 intitulat „Robotul care stă în locul președintelui”.
Și un alt lucru inedit despre acest instrument: pe vremea când Shock era angajat la Casa Albă, dacă, să zicem, președintele se afla la bordul Air Force One în timp ce stiloul automat semna o scrisoare în numele său la Casa Albă, în titlu se adăuga sintagma „DE LA BORDUL AIR FORCE ONE” - „doar pentru a preciza că el nu se afla în birou în ziua respectivă și nimeni nu încerca să scoată nimic sau să semneze în absența sa”, a explicat fostul consilier. „Trebuia să reflecte locul în care se afla, chiar dacă era stilou automat”, a adăugat el.
Stilourile automate de astăzi sunt mult mai mici decât predecesoarele lor, mai apropiate de dimensiunea unui prăjitor de pâine. Și, spre deosebire de matricele care dirijau stiloul automat al lui Clinton, multe dintre mașinile de astăzi mâzgălesc semnături digitale preprogramate cu brațele lor robotice.
Încă un obiect pe care Trump nu-l suportă
Poate vă amintiți, dar stiloul automat a fost implicat recent într-un scandal în Statele Unite. „Cu excepția alegerilor prezidențiale trucate din 2020, scandalul Autopen este cel mai mare scandal politic din istoria Americii!!!”, a postat Donald Trump pe Truth Social, luna trecută.
Mai multe obiecte au atras furia lui Trump de-a lungul anilor: de la banala pară de duș („Știi că am acest păr superb - când fac duș, vreau să curgă apă pe mine”), la paiul de hârtie („Chestiile astea nu funcționează”), și luminile LED („Lumina nu e bună - arăt mereu portocaliu”). Dar probabil că niciunul nu i-a atras furia așa cum a reuşit stiloul automat. Mai exact, stiloul automat al lui Joe Biden, notează cotidianul american.
Pentru Trump a fost o problemă încă din martie, când o ramură a organizației conservatoare Heritage Foundation a publicat un raport, „The Autopen Presidency”, care sugerează că Biden s-a bazat sistematic pe sistemul automat de semnare a ordinelor prezidențiale. Printre documentele astfel semnate s-au numărat grațieri preventive pentru oficiali pe care Trump și aliații săi îi considerau inamici, precum Anthony S. Fauci și membrii comisiei Camerei Reprezentanților care investigau atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA.
Trump a lansat ideea că grațierile respective ar trebui anulate, sugerând că Biden „nu știa nimic despre ele”. Fostul președinte a respins cu vehemență orice insinuare că ar fi permis personalului său să folosească în numele său un stilou automat.
Biroul consilierului juridic al Casei Albe a început să examineze zeci de mii de e-mailuri despre deciziile de grațiere semnate de Biden prin intermediul semnăturii automate în ultimele săptămâni ale administrației sale.
Republicanii din Senat au promis că vor lansa o anchetă, iar republicanii din Cameră au făcut-o deja; reprezentantul James Comer (republican din Kentucky), președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, a citat înalți oficiali din administrația Biden pentru a-i întreba cine a autorizat utilizarea semnăturii automate. Culmea, Comer a semnat aceste citații cu o semnătură digitală, a relatat NBC News, o practică obișnuită în rândul legislatorilor federali.
Washington Post nu a primit permisiunea de a fotografia stiloul automat al președintelui Trump. Ziarul a cerut o imagine de la Casa Albă, dar nu a primit niciuna. Un oficial a confirmat doar că se află în clădirea birourilor executive Eisenhower.
„Nu-l folosesc niciodată”, le-a spus Trump reporterilor în martie. „Adică, l-am putea folosi, de exemplu ca să trimitem o scrisoare unui tânăr, pentru că e drăguț”, a adăugat el.
Este legal ca o lege să fie semnată cu stiloul automat?
După scandalul stârnit de Trump, se pune întrebarea dacă un președinte poate să folosească această mașinărie pentru a promulga un proiect de lege.
Răspunsul este da, conform îndrumărilor din 2005 ale Departamentului de Justiție al lui George W. Bush, care prevăd că președintele „nu trebuie să efectueze personal actul fizic de a-și aplica semnătura pe un proiect de lege pe care îl aprobă”, dar poate cere unui „subordonat” să semneze un proiect de lege, „de exemplu, prin stiloul automat”.
Deși a primit dispensa, Bush nu a folosit, de fapt, stiloul automat pentru a semna o lege și nici nu i s-a trimis vreodată un proiect legislativ prin curier, preferând în schimb, într-un caz notabil, să se grăbească să plece din Texas la Washington pentru a semna controversatul proiect de lege Terri Schiavo.
"Compromisul din Duminica Floriilor", așa cum era cunoscut în mod colocvial, i-a permis instanței federale să intervină în cazul lui Terri Schiavo, conectată la aparate de respirat artificial, care a fost prinsă într-o dispută între soțul ei, care dorea să-i scoată sonda de alimentare, și părinții ei, care au contestat decizia. Probabil din cauza importanței vitale a proiectului de lege, Bush a optat să renunțe la dispensa de a folosi stiloul automat.
Barack Obama a fost primul președinte care a făcut acest lucru, folosind un stilou automat pentru a semna un act de prelungire a Legii Patriot, care urma să expire în timp ce se afla în Franța la summit-ul G8 din 2011.
Biden și-a folosit stiloul automat pentru a semna în 2024 o prevedere care prelungea cu o săptămână fondurile pentru Administrația Federală a Aviației, în timp ce Congresul finaliza adoptarea proiectului de lege privind finanțarea pe termen lung.
Tom Graves, un fost congresman republican din Georgia, a avertizat însă în 2011 că Obama stabilește un „precedent periculos” și a subliniat opiniile juridice care contravin îndrumărilor Departamentului de Justiție. „Personal, nu cred că există o problemă cu activarea funcției de deschidere automată de către semnatar. Dar cred că există responsabilitatea de a citi documentul și de a-l semna. Atribuirea lui altcuiva - aceasta este zona discutabilă aici”, a subliniat el.