Armata iraniană oferă o recompensă echivalentă cu 30.000 de dolari oricărei persoane care ucide sau capturează un militar american, iar suma se dublează dacă acțiunea este făcută de o femeie.
Anunțul vine într-un moment în care negocierile dintre Washington și Teheran sunt din nou blocate, iar Donald Trump a cerut luni Iranului să ridice „steagul alb al capitulării”.
Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a susținut că măsura a fost luată după un „număr mare de solicitări” din partea iranienilor care ar fi vrut să contribuie financiar, potrivit agenției oficiale IRNA, citată de Al Arabya.
„Oricine ucide sau capturează și predă armatei Republicii Islamice Iran un militar american invadator va primi o recompensă echivalentă cu 30.000 de dolari, adică cinci miliarde de tomani”, a declarat Hatami.
Folosirea termenului „invadator” sugerează că șeful armatei iraniene se referă la militari americani care ar intra pe teritoriul Iranului.
Hatami a anunțat și o recompensă mai mare pentru femei. „Femeile iraniene curajoase care vor întreprinde o astfel de acțiune vor primi dublul acestei recompense”, a spus el.
Nu există în prezent informații despre o desfășurare de trupe terestre americane în Iran. Excepția a fost o operațiune de salvare desfășurată în aprilie pentru recuperarea unui pilot american al cărui avion se prăbușise.
Trump cere capitularea Iranului
Donald Trump nu a reacționat public, până luni seară, la recompensa anunțată de armata iraniană. Președintele american a vorbit însă luni despre război și a cerut Teheranului să capituleze.
„Ar trebui să ridice steagul alb al capitulării”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox News.
Președintele american a confirmat că există în continuare contacte cu Gardienii Revoluției, dar a insistat că obiectivul principal al Washingtonului rămâne împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară.
„Nu am un termen. Nu mă grăbesc”, a spus Trump despre încheierea conflictului.
Declarațiile vin în ziua în care a expirat termenul de 60 de zile prevăzut în acordul-cadru convenit în iunie de Statele Unite și Iran, fără ca negocierile să ducă la un acord de pace.
Războiul a început pe 28 februarie, după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Teheranul a răspuns cu lovituri asupra unor țări din Golf aliate cu Washingtonul.
Un armistițiu a fost încheiat în aprilie, urmat în iunie de acordul-cadru care trebuia să deschidă calea negocierilor. Înțelegerea s-a destrămat însă, iar cele două părți au schimbat ulterior lovituri, în special în zona Strâmtorii Ormuz.
O fostă aliată a lui Trump vorbește despre arme nucleare
În același timp, Marjorie Taylor Greene, fostă congresmenă republicană și fostă aliată a lui Trump, susține că în cadrul unor reuniuni strategice ale administrației americane ar fi fost discutată inclusiv posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva Iranului.
Greene nu a prezentat nicio dovadă care să-i susțină afirmația, iar informația nu a fost confirmată independent.
„În cadrul ședințelor strategice se discută despre utilizarea armelor nucleare împotriva Iranului. Da, ați citit bine. Este adevărat. Nu speculez, știu sigur. Și este rău pur”, a scris ea pe X.
Trump a negat anterior că folosirea armelor nucleare împotriva Iranului ar face parte din planurile sale.
În declarațiile de luni, președintele american a revenit însă asupra condiției pe care o pune Teheranului pentru încheierea conflictului: Iranul să nu poată obține o armă nucleară.
G.P.
România, prima țară din UE care a găsit un mod de a compensa carbonul captat de fermele piscicole. Cine poate primi fonduri UE
FCSB, înapoi pe teren: Schimbări majore pregătite pentru următorul meci
Două zile de caniculă. Apoi vremea se răcește și vor fi ploi, vijelii și grindină
Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei solare. Are baterii de peste patru ori mai mari decât România
