Polonia refuză să primească şi să plătească noi livrări de vaccinuri anti-COVID, a declarat marţi ministrul sănătăţii, precizând că ţara sa dispune de 25 de milioane de doze neutilizate, relatează AFP.
„La sfârşitul săptămânii trecute, am recurs la clauza de forţă majoră şi am informat atât Comisia Europeană, cât şi principalul fabricant de vaccinuri (Pfizer – n.r.), că refuzăm să primim aceste vaccinuri şi că refuzăm, de asemenea, să efectuăm plăţile„, a declarat ministrul Adam Niedzielski la televiziunea de ştiri TVN24, informează Agerpres.
„Această situaţie va antrena un conflict juridic. În fapt, el există deja”, a adăugat el, precizând că contractul referitor la vaccinuri a fost semnat „între Comisie şi producători” şi că ţara sa nu este direct parte în acest contract.
Potrivit ministrului sănătăţii, Polonia, ţară de 38 de milioane de locuitori, dispune încă de 25 de milioane de doze de vaccin, în timp ce alte 67 până la 70 de milioane au fost comandate.
În prezent, circa 51% dintre polonezi au fost vaccinaţi cu schema completă, 59% au primit o singură doză, iar rata de vaccinare a scăzut puternic, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii.
„Suntem foarte decepţionaţi de atitudinea Comisiei (Europene) şi a producătorilor”, a mai spus Niedzielski, adăugând că ţara sa a încercat în zadar să repartizeze livrările pe mai mulţi ani şi subliniind costurile ridicate ale vaccinurilor.
„Contractul pe care l-am încheiat cu o singură societate se ridică la 6 miliarde de zloţi (1,3 miliarde de euro) până la sfârşitul lui 2023, şi, în acest an, este de peste 2 miliarde”, a declarat el, adăugând că Polonia se află în prezent sub presiune financiară din cauza afluxului de refugiaţi ucraineni.
„Estimăm deci, de asemenea, că, la scara UE, suntem în drept să aşteptăm ca instrumente speciale, care să ne asigure cel puţin mai multă flexibilitate în aceste contracte, să fie concepute pentru noi”, a declarat el.
În România, politicienii preferă să se arate cu degetul
În România, aflată într-o situație similară, politicienii au preferat să se acuze reciproc și să ridice din umeri în fața dezastrului financiar previzibil.
Astăzi, de exemplu, s-a întețit cearta pe milioanele de vaccinuri care vor continua să vină în țară, inclusiv anul viitor, doar pentru a fi aruncate la gunoi. Fostul premier Florin Cîțu s-a spălat pe mâini și a spus că el nu a avut nicio atribuție în comanda și achiziția lor și i-a îndemnat pe cei care vor să ancheteze risipa uriașă să vorbească cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. El a mai spus că toate contractele au fost decise până în 2023 până să devină el premier.
Prima oară a vorbit pe subiectul vaccinurilor în exces ministrul Sănătății Alexandru Rafila, în exclusivitate pentru spotmedia.ro, când a spus că România a fost nevoită să arunce până acum 2 milioane de vaccinuri anti-Covid și urmează să mai primească, până la finalul lui 2023, un număr de vaccinuri sensibil mai mare decât populația României.
Rafila a susținut că nu pot fi făcute publice date certe, din cauza confidențialității contractelor. Însă câteva zile mai târziu, Marcel Ciolacu a oferit cifre exacte: România a cumpărat peste 100 de milioane de doze de vaccin, pentru 15 milioane de români, după care fostul Guvern a mai făcut un contract de 40 de milioane doze, pentru anii 2022 şi 2023. Costul acestora: 730 milioane de euro.
Memorandumul ministrului Sănătăţii a fost contrasemnat de Dan Barna, vicepremierul cu atribuţii pe sănătate şi de ministrul de Finanţe şi premierul de atunci, Florin Cîțu, a mai spus Ciolacu. Iar Rafila a susținut că, în 2021, Ministerul Sănătăţii a avut posibilitatea să refuze achiziţia de noi doze, însă, în mai 2021, a acceptat doze suplimentare pentru anii 2022 şi 2023.
Ce spune Comisia Europeană
La Bruxelles, Comisia Europeană a anunţat că a fost informată despre decizia Varşoviei.
"Statele membre sunt legate de obligaţiile lor contractuale, dar Comisia înţelege bine poziţia dificilă în care se află Polonia şi va continua să faciliteze discuţiile între guvernul polonez şi fabricant pentru a găsi o soluţie pragmatică la această situaţie specifică cu care se confruntă ţara", a declarat marţi Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.