La Kiev, sunetul obsedant al alarmei de raid aerian sună de mai multe ori pe zi, semnalând de obicei sosirea a zeci de drone inamice, în mare parte Shahed. Forțele terestre ucrainene trebuie să le doboare pentru a menține capitala și locuitorii săi în siguranță.
Asta este sarcina ofițerilor și soldaților din Regimentul 1129 de apărare antiaeriană, să doboare dronele inamice înainte ca acestea să ucidă, să distrugă vieți, familii și afaceri, se arată într-un reportaj realizat de Kyiv Post în această unitate.
Pică dronele ca muștele
În timp ce vehiculul Humvee străbate drumurile prăfuite din regiunea Kiev, o mitralieră zăngăne pe unul din scaune. Când mașina ajunge la locul potrivit, grupul mobil de antiaeriană format din doi trăgători pregătește echipamentul, ceea ce durează doar un minut, apoi așteaptă momentul atacului, ca la vânătoare.
„Ieșim pe teren, localizăm inamicul, navigăm cu un program special, așteptăm (obiectul) să se apropie de raza de distrugere și atunci deschidem focul", explică unul dintre trăgători, Rodion.
Are doar 20 și ceva de ani și a renunțat la facultate ca să meargă în armată. A semnat un contract pe trei ani și avea de gând să-și reia studiile, dar a venit războiul și s-a ales praful de toate planurile, nu doar de al lui.
„Contractul meu tocmai se termina și trebuia să-mi termin studiile. Dar din cauza invaziei, universitatea mea s-a trezit brusc în teritoriul ocupat, așa că a devenit mai important să lupt pentru țara mea", spune el.
Rodion are deja mai multe Shahed doborâte la activ. Grație programelor de ghidare automată și unei camere termice, dronele inamice pot fi țintite de la o distanță mare, dar echipa nu-și poate da mereu seama dacă a reușit să le distrugă - unele continuă să zboare ca niște muște amețite și nu știi unde pică.
„Când lovești încărcătura, explodează, dar uneori poți să avariezi aripile sau motorul și atunci nu-i nicio explozie. Tot mai poate zbura nițel și cade. Dacă pică pe un câmp e posibil s-o găsești, dar dacă se prăbușește într-o zonă împădurită, atunci e mai greu", explică tânărul.
Dronele Shahed sunt una dintre cele mai mari amenințări pentru Ucraina. Sunt nenumărate, ieftine și fiecare dintre ele cară în jur de 40 de kilograme de explozibili.
Grupurile mobile de foc sunt principala apărare împotriva acestor drone, iar câteva sute de astfel de echipe operează în regiunea Kiev.
Cu Stinger în loc de mitralieră
Tactica regimentului e simplă: scopul principal este de a patrula zona de responsabilitate și de a intercepta dronele Shahed cu o mitralieră de calibru mare și cu mai multe sisteme de detectare. Membrii unității pot lovi ținte aflate la distanță de până la câțiva kilometri.
„Datorită echipamentului lucrăm atât ziua, cât și noaptea, dar totul depinde de distanța la care zboară ținta. Condițiile meteo joacă și ele un rol, ca și astăzi, când e înnorat. Dacă (obiectul) zboară în spatele norilor, împiedică detectarea în timp util, dar ne adaptăm", spune Stanislav, operatorul vehiculului.
Problema e că inamicul nu stă nici el degeaba și își îmbunătățește și tactica. „Înainte, Shahed-urile zburau drept și la aceeași altitudine. Acum, ei (rușii) le manevrează pentru a face cât mai dificile detectarea și interceptarea. Modernizează Shahed-urile.
Își schimbă tactica, altitudinea și traiectoria, astfel încât fiecare țintă zboară diferit. Fiecare misiune necesită improvizație, deoarece inamicul se poate apropia dintr-o direcție diferită", explică ofițerul.
Echipa nu folosește doar mitraliere pentru a ținti vehiculele aeriene fără pilot (UAV). Humvee-ul este echipat cu rachete Stinger, astfel încât echipajul se poate instala și pregăti pentru sosirea dronelor inamice în câteva secunde de la sosirea la o poziție.
„Am petrecut o noapte întreagă urmărind Shahed-uri. La șase dimineața am găsit una, iar comandantul m-a coordonat. Am lăsat-o să treacă pe deasupra capului înainte de a lansa racheta. Am lovit-o, a căzut la pământ și a explodat", povestește Stanislav.
Comandantul său, Pavlo, spune că rachetele sunt mai potrivite decât mitralierele pentru a trage în drone, deși rachetele Stinger au fost concepute inițial pentru a doborî aeronave.
„Rachetele Stinger sunt concepute pentru a viza urme termice mari, dar sunt suficient de sensibile pentru a lovi dronele. Sistemul e atât de precis, încât poate detecta urmele de căldură lăsate de o pasăre în zbor", spune Pavlo.
De la un hobby la vânătoarea de drone
Inginer în viața civilă, Pavlo a luptat în Donbas cu aproape zece ani în urmă. Acum, el vânează drone inamice, ceea ce reprezintă o schimbare uriașă, dar ciudat de asemănătoare cu vânătoarea de rațe pe care o practica în tinerețe.
„Sunt un vânător de felul meu. Tata m-a învățat meșteșugul. Vânătoarea a fost întotdeauna hobby-ul meu, iar acum vânez diferite ținte. Nu-mi place să fiu în armată, dar e de datoria mea. Sunt un soț, un tată și un fiu – cine altcineva îmi va proteja familia de atacurile aeriene?", spune Pavlo.
Echipa se pricepe să doboare drone, dar a nimeri rachete, în special cele balistice, e altă poveste. Pentru asta e nevoie de echipamente mai avansate, iar întărirea capacităților antirachetă ale apărării aeriene a Ucrainei este crucială pentru a contracara atacurile inamice, notează publicația.
Deocamdată, unitățile de apărare aeriană ale Ucrainei, înarmate cu mitraliere și Stingers, vor continua să vâneze drone eficient.
Unii dintre membrii regimentului își fac deja planuri pentru viața de după război. Pavlo nu-și bate prea mult capul cu asta.
„Planul meu e doar să trăiesc, să-mi cresc copiii și să-mi îngrijesc grădina. Am o grămadă de mere și struguri de iarnă - îmi place vinul!", spune el.
T.D.